FOTO | Mai e mult până departe! Secretarul general adjunct al Guvernului, vizită de tatonare la ruinele Penitenciarului Rm. Sărat

Cu o întârziere de o săptă­mână față de termenul anunțat în luna februarie, secretarul ge­neral adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean, a vizitat joi, împreună cu reprezentanții Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Me­moriei Exilului Românesc (IICCMER), fosta închisoare de la Râmnicu Sărat. Oficialul guvernamental a fost adus la Rm. Sărat pentru a vedea la fața locului starea avansată de degradare a monumentului istoric. După o inspecție scurtă, timp în care i s-au adus la cunoștință obiectivele Institutului, secretarul general adjunct al Guvernului a plecat așa cum a venit! Deocamdată nu se știe când vor fi alocați banii pentru reparațiile urgente la acoperișul clădirii principale a fostului penitenciar. Iar acesta ar fi doar un pas mic spre punerea în practică a proiectului prin care se dorește transformarea fostei închisori în muzeu. 50 milioane lei ar fi necesari în acest sens, dar sursa finanțării nu a fost identificată încă.

Reprezentanții Primăriei Rm. Sărat au fost și ei chemați, joi, la întâlnirea cu oficialul Guvernului și, cel mai probabil, li se va cere acordarea avizelor și autorizațiilor necesare în ­ve­derea demolării unor anexe. ,,Cu această ocazie, a avut loc și o întâlnire cu reprezentanții Primăriei din localitate, în cadrul căreia s-au discutat obiectivele IICCMER pentru anul în curs în privința fostului penitenciar – intervenție de urgență la acoperișul central, demolarea construcțiilor parazitare din incinta închisorii, realizarea unui sistem de monitorizare video etc., precum și obiectivele pe termen lung – obținerea finanțării în vederea reabilitării penitenciarului și transformarea acestuia în muzeu”, se precizează în informarea de pe pagina de socializare a IICCMER.

Fosta închisoare din Râmni­cu Sărat se află în lista monumentelor istorice, categoria A, însă în ultimii ani nu a existat nicio preocupare pentru reabi­litarea obiectivului.

,,În ciuda faptului că imobilul de la Râmnicu Sărat se află în administrarea IICCMER de 13 ani, situația la începutul anului 2020 se prezenta astfel: nu exista nicio persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat; în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acțiune sau activitate aferentă proiectului; în bugetul pentru anul 2020 nu fuseseră prevăzute sau solicitate fonduri și, implicit, nu exista nicio sursă de finanțare pentru proiectul reabilitării pe­nitenciarului sau pentru rea­lizarea de documentații în acest sens; toate avizele și certificatele erau expirate (certificat de urbanism, autorizații de demolare, expertize etc.), semn al faptului că în perioada 2018-ia­nuarie 2020 nu a existat nicio preocupare în acest sens”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

Reabilitarea penitenciarului de la Râmnicu Sărat a fost gândită pentru finanțare cu fonduri europene, însă intenția nu a putut fi dusă la capăt. ”Proiectul de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost gândit și întocmit pentru finanțarea prin fonduri europene nerambursabile, care vizau conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Problema lipsei de eligibilitate a IICCMER în vederea obținerii unei finanțări din fonduri europene, precum și gradul redus de eligibilitate al cheltuielilor cu construcțiile noi din proiect, au condus la adaptări și acțiuni care au prelungit termenele de execuție și au generat degradarea monumentului istoric”, se mai arată în același raport.

Pe de altă parte, IICCMER precizează că reabilitarea Penitenciarului Râmnicu Sărat și transformarea imobilului în muzeu de interes național rămâne unul dintre obiectivele fundamentale ale sale, menționat ca atare inclusiv în proiectul de buget al insttuției pe anul 2021. Pentru anul 2021, IICCMER a solicitat deja suma de 600.000 lei, fonduri care vor fi alocate intervențiilor de urgență la acoperișul închisorii.

1,8 milioane lei cheltuiți pe nimic

Auditul Curții de Conturi la IICCMER, din perioada noiembrie – decembrie 2020, a identificat cheltuieli din fonduri publice efectuate fără un rezultat final: „În perioada 2015-2018, IICCMER a efectuat cheltuieli ineficiente cu studii și lucrări de proiectare nefinalizate în lucrări de investiții. Cu alte cuvinte, serviciile de consultanță și proiectare achiziționate de IICCMER în anii anteriori nu au contribuit la atingerea obiectivelor propuse, respectiv la implementarea proiectului de investiții, fiind imobilizate fonduri de la bugetul de stat în sumă de 1.887.450 lei; această sumă reprezintă cheltuieli care nu și-au atins scopul, conducerea IICCMER neasigurându-se de utilizarea creditelor bugetare în condiții de bună gestiune financiară și de efectuarea de cheltuieli cu respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității”.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat este atestată documentar din octombrie 1901. De la înființare până în 1938, ea a găzduit deținuți de drept comun cu pedepse de până la doi ani. Primii deținuți politici au fost semnalați în timpul dictaturii Regelui Carol al II-lea. După instalarea regimului comunist, aici au fost închiși mai mulți membri marcanți ai partidelor politice (Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu ș.a), precum și alți „indezirabili”.

Penitenciarul a fost închis oficial în aprilie 1963, iar supraviețuitorii au fost trimiși în alte închisori sau în domiciliu obligatoriu, sub atenta supraveghere a Securității. Închisoarea a fost folosită ulterior ca depozit. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele importante ale represiunii comuniste, regimul de izolare totală practicat aici contribuind la trista sa reputație.

     Fosta închisoare din Râmnicu Sărat se află în lista monumentelor istorice, categoria A (schimbarea din grupa valorică B s-a realizat în perioada 2015-2016). Prin Hotărârea de Guvern nr. 549/06.06. 2007, ea a fost trecută din administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, cu scopul organizării unui Memorial al victimelor comunismului.