Una din trei mame minore din România s-a născut tot dintr-o mamă minoră, iar opt din zece mame sau gravide sub 18 ani nu mai merg la școală, arată un studiu realizat de „Salvați Copiii“. De asemenea, 45 la sută dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc în UE la acest capitol.
Opt din zece mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din zece gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinei de familie, pe durata sarcinii, arată datele din analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația „Salvați Copiii”. În anul 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45 la sută din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.
Analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România a fost realizată pe un eșantion de 260 de mame și gravide cu vârsta sub 18 ani din 16 județe, 46 de comunități rurale defavorizate, în cadrul cărora Organizația „Salvați Copiii“ implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”.
Statisticile pentru județul Buzău sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Mămicile minore care nasc la Maternitatea Buzău sunt pe un trend ascendent îngrijorător. În judeţul Buzău, potrivit statisticii, 15 fete sub 15 ani au devenit mame în 2019, după ce, cu un an înainte, 12 copii au fost născuţi de copile care nu împliniseră 15 ani, 11 în 2017, 12 în 2016, 15 în 2015 şi doar cinci în 2014.
Dacă analizăm datele statistice, constatăm că, în 2019, 493 de copii au fost născuţi de mame cu vârste între 15 şi 19 ani, numărul fiind în scădere. În comparaţie, în 1994, în judeţul Buzău au fost 1.100 astfel de cazuri. Iar statisticile oficiale arată că în România astfel de cazuri nu sunt doar excepţii. Un copil din zece este adus pe lume de o mamă minoră. În foarte puţine cazuri, tatăl copilului este şi el minor ori are sub 20 de ani.
În anul 2021, 74 de fete sub 18 ani au devenit mame, în timp ce în acest an, până în prezent, la Maternitatea din Buzău au fost înregistrate 73 de nașteri în rândul fetelor sub 18 ani.
Portretul-robot al unei copile care ajunge să aibă copii este neschimbat de ani de zile, iar condiţiile în care trăiesc ele se înrăutăţesc de la an la an. Vârsta medie a unei mame minore în România a ajuns în 2020 la 15,4 ani, în scădere cu circa doi ani faţă de 2018. Un contrast frapant este că în 80 la sută din cazurile de mame minore, tatăl este mult mai în vârstă, având până la 25 de ani. Taţii copiilor născuţi de mame minore au o vârstă medie de peste 20 de ani. Cel mai în vârstă astfel de tată, din ancheta sociologică realizată de „Salvaţi Copiii”, are 39 de ani.
Neutilizarea metodelor contraceptive, relevă studiul res-pectiv, are de cele mai multe ori la bază motive religioase, faptul că partenerul nu este de acord sau lipsa banilor. Dintre mamele minore, 83 la sută nu mai merg la şcoală, iar 64 la sută dintre ele au abandonat şcoala încă dinainte de a rămâne însărcinate. 15 la sută dintre ele nu au mers niciodată la şcoală sau nu au terminat nici măcar şcoala primară. Doar 36 la sută dintre mamele minore au 8 clase de şcoală, iar 7 la sută au liceul terminat.
Alexandru Rafila: Accesul la educație și la educație sexuală reprezintă principalele probleme
George Roman, director advocacy la „Salvați Copiii” România, vorbește despre importanța unor politici publice integrate, care să se adreseze mamelor din comunități vulnerabile: „Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educație, consiliere și sprijin pe tot parcursul sarcinii și după naștere ar trebui să reprezinte o prioritate”.
Pe de altă parte, „problema este legată de mai multe bariere: accesul la educație și la educație sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală”, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
„În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate. Informația legată de contracepție este importantă, așa cum am văzut în Analiza «Salvați Copiii». Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare și trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educație, educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale”, a adăugat ministrul Sănătății.
Până în prezent, „Salvați Copiii” România a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani. Din 2021, organizația a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente din 61 de comunități rurale defavorizate beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale.
Acest demers este esențial, în condițiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional.
Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele și mamele minore din zone rurale defavorizate se desfășoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două țări vecine.
România se menține pe primele locuri în UE la rata mortalității copiilor cu vârsta sub un an
În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (5,6/1000 născuți vii), fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene, de acum circa 20 de ani.
Dintre cele 178.496 de nașteri înregistrate în România în 2021 potrivit datelor semi-definitive INS, 687 provin de la fete sub 15 ani și 15.672 de la adolescente cu vârsta între 15- 19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30 la sută) din toată Uniunea Europeană și cu 45 la sută dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.
În ceea ce privește mortalitatea maternă, aceasta crește în anul 2021 comparativ cu anul 2020 de la 32 decese materne la 51 decese. În anul 2021 decesele materne pe cele trei grupe mari de cauze au evoluat după cum urmează: decese prin avort – două cazuri în județul Ilfov (0.42 la mie), decese prin risc obstetrical direct – 14 decese (0,08 la mie). S-a înregistrat câte un deces matern în judeţele Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Constanța, 
Giurgiu, Iași, Neamț, București, două decese în județul Sibiu și rei decese în Suceava, decese prin risc obstetrical indirect – 35 cazuri (0,19 la mie), cu 16 cazuri mai mult decât în anul 2020.
Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53 la sută din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
