Politic

FOTO | Este moral să ții blocată o catedră cât timp ocupi o funcție politică? Ce spun doi astfel de profesori buzoieni

O anchetă a publicației Recorder vizează profesorii din România care țin cu dinții de catedrele pe care sunt titulari, deși ocupă alte funcții în administrația publică, în timp ce la școală rolul lor este îndeplinit de dascăli suplinitori. Astfel, a ieșit la iveală faptul că „aproape 1.500 de profesori, în frunte cu președintele Iohannis, își țin catedrele blocate în timp ce ocupă alte funcții”, totul în mod legal, fiind ocrotiți de articolul 255 din Legea educației naționale. Conform acestuia, cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții.

Cu toate acestea, de această hibă din lege s-au folosit inclusiv directorii de muzee sau de biblioteci județene, directorii de la agențiile pentru ocuparea forțelor de muncă sau cele pentru investiții rurale, consilierii de parlamentari și europarlamentari și soți sau soții de diplomați plecați în misiuni internaționale. Legea spune că de aceleași privilegii, de înghețare a catedrei, beneficiază și cei „care îndeplinesc funcția de prefect, subprefect, preşedinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrele didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și sport”.

La fel și personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaționale, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt cadre didactice. De asemenea, personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, i se rezervă postul didactic.

Noile proiecte de Legi ale educației nu aduc absolut nicio modificare acestor prevederi, iar  perioada de rezervare a postului didactic nu este limitată, ci se consideră vechime în învățământ, deși respectivii nu stau la catedre, ci suplinitorii. „Marea problemă a acestei facilități este că, atât în legea actuală, cât și în proiectul pus în dezbatere, nu (se, n.r.) impune nicio limită de timp pentru rezervarea unei catedre. Astfel s-a ajuns ca 250 de posturi de pe tot cuprinsul țării să fie blocate de peste zece ani”, mai scriu jurnaliștii Recorder.

Printre profesorii cu cele mai vechi catedre rezervate se află chiar garantul reformei din Educație, președintele României, Klaus Iohannis, care ține blocat de peste 25 de ani un post de profesor de fizică, meserie deosebit de profitabilă, care i-a permis acestuia să achiziționeze cinci case din sumele încasate drept salariu sau onorariu pentru meditațiile în particular.

Poziții care se bat cap în cap

Cel mai mare avantaj al înghețării posturilor este acela că vechimea este luată în considerare, în ciuda faptului că aceștia nu mai participă la actul instructiv-educativ. „Un profesor titular ar putea fi primar pentru 30 de ani consecutivi, iar pe hârtie el va avea 30 de ani vechime în învățământ, deși formal nu a mai activat în această profesie”, mai notează cei de la Recorder.

Drept exemplu, jurnaliștii Recorder l-au dat pe primarul din Boldu, Marian Mărgărit, care a venit la conducerea primăriei în 1992, înghețându-și catedra la școala din comună. Contactat de jurnaliștii publicației, Mărgărit a mărturisit că va ieși la pensie din postura de primar al comunei, însă consideră că legea actuală este justificată, în contextul în care nu știi ce îți rezervă ziua de mâine.

Marian Mărgărit

„Învățătorul Marian Mărgărit, din comuna buzoiană Boldu, a fost ales primar în 1992 și tot atunci și-a înghețat și catedra de profesor la școala din comună. În cele trei decenii care s-au scurs, Mărgărit a fost ales primar fără întrerupere, poziție pe care o ocupă și astăzi. Nu s-a gândit, în acești treizeci de ani, să renunțe la privilegiul de a ține catedra blocată, deși admite că nu se va mai întoarce la cariera de profesor. «Nu mai (revin la catedră, nr.), că eu cred că ies la pensie de aici de la primărie. Dar n-are nimic dacă e blocată, trebuie să trăiască și suplinitorii», spune primarul Mărgărit, referindu-se la cei ce predau în locul său, din postura de profesori suplinitori. Tot el afirmă că această facilitate oferită de lege este foarte bună: «E corectă, că nu știi niciodată cât stai în funcția res-pectivă. După patru ani, dacă nu mai ești ales, unde te duci dacă nu păstrezi postul?», scriu jurnaliștii Recorder.

 

Cristinel Vioiu

Un alt caz din Buzău este acela al directorului Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR), Cristinel Vioiu, care a activat în domeniul educației din postura de profesor de religie și care are un post rezervat încă din 2009. Contactat de jurnaliști, acesta a declarat că, într-adevăr, legea ar trebui schimbată, dat fiind că cei privilegiați de aceste prevederi nu vor renunța la beneficii din proprie inițiativă. „Moral, aveți dreptate, legea ar trebui schimbată, pentru că trebuie să alegi un singur loc de muncă, nu să ai un backup pe viață. Trebuie schimbată legea pentru că, dacă se poate, nimeni nu va spune din proprie inițiativă «Bă, nu mai vreau»”, a declarat Cristinel Vioiu, pentru recorder.ro.

Liderii de sindicate, cei mai avantajați

Ancheta Recorder îi cataloghează pe liderii de sindicate din învățământ drept cei mai avantajați de hibele Legii educației, prin aceea că încasează lunar salariul de profesor cu drepturi depline, fără să se fi aflat la catedră. Deși în Parlament există o propunere legislativă de modificare a Legii educației care ar putea reduce beneficiile liderilor de sindicat, termenele nu au fost respectate, iar propunerea a rămas blocată la Senat.

„Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, 121 de catedre sunt rezervate de profesorii care își desfășoară activitatea în sindicatele din învățământ. Statutul lor special vine din faptul că, spre deosebire de ceilalți titulari, liderii de sindicat pot renunța la orele de la școală, fără ca salariul lor să fie afectat, conform articolului 263, aliniatul 10, din Legea educației naționale. Pe scurt, sindicaliștii pot cumula indemnizația de lider de sindicat cu salariul integral de profesor, fără să predea la școală”, se mai arată în anchetă.

De vină pentru monopolul pe care dascălii îl pun pe catedre ar fi însăși titularizarea, care creează impresia de stăpân atotputernic, garanția că nimeni și nimic nu îi va putea înlătura din posturile lor. „Acesta e visul multor dascăli, pentru că, odată trecut de examen, profesorul devine titular pe post și are garanția că va rămâne stăpân pe acea catedră până la adânci bătrâneți. Indiferent dacă se deprofesionalizează, dacă se dovedește un slab pedagog sau dacă elevii săi au rezultate proaste la examene, nu va exista nicio consecință, pentru că profesorul e titular și nu poate fi dat la o parte de la catedră decât în situații cu totul și cu totul excepționale”, mai notează jurnaliștii Recorder.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker