Toți am fost cândva copii, dar nu toți am copilărit în comunism, în timpuri în care ideologia era mai importantă decât copilăria, în care „omul nou” era clădit de mic, de la grădiniță. Și ne reamintim de apariția, în 1976, a organizației „Șoimii Patriei”, organizație care înregimenta copiii de la cea mai fragedă vârstă, organizație pentru copii de 4-5 ani, pe care o regăsim doar în România, dintre toate țările blocului comunist de atunci, în așa-numita „Epocă de Aur”. Tot din copilărie făcea parte atunci și primirea în rândurile pionierilor. Acesta era un episod obligatoriu în „cariera” școlară.
Cele două etape importante în formarea copilului făceau parte dintr-o propagandă care a reușit, mai mult sau mai puțin, să modifice și să manipuleze conștiința celor mici. Ei erau obligați, spre exemplu, să memoreze strofe nesfârșite despre aleșii țării pe care le rosteau la serbările dedicate Partidului și „conducătorilor iubiți”.
Mai era și o a treia etapă de înregimentare a copiilor, de această dată fiind vorba despre cei ajunși la adolescență. Este vorba despre intrarea, la liceu, în Uniunea Tineretului Comunist. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. În acea vreme, copiii erau departe de bucuriile oferite de o lume liberă.
După ’89, copiii nu mai sunt obligați să învețe astfel de lucruri, nu mai sunt nevoiți să se limiteze la câteva jucării, și pentru mulți, comunismul pare a fi un capitol încheiat. De ce să mai scriem atunci despre acele vremuri? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă, zilele acestea, Muzeul Județean Buzău, care a organizat o expoziție cu „felii de viață”, care reconstituie existența cu privațiunile copiilor din perioada comunistă, cu ideologia și propaganda care se străduiau să modifice și să manipuleze conștiința unui copil, oferindu-ne posibilitatea să facem, vrem nu vrem, comparație cu ce însemna înainte, spre exemplu, școala și vacanțele copiilor, cu ce se întâmplă astăzi. Nu este singura expoziție pe care Muzeul Județean o realizează cu tematică legată de perioada comunistă. În urmă cu trei ani Muzeul Județean Buzău a realizat expoziția ce avea ca tematică vacanțele și concediile în perioada comunistă, în general; acum expoziția este legată de copilărie și de jocurile copilăriei.
Cum se jucau copiii în comunism
Expoziția este realizată într-o perioadă în care toată societatea este focusată pe cele două mari examene naționale: Evaluarea Națională și Bacalaureat. Prin urmare, punerea în discuție a sistemului de valori și de educație a copilului de către Muzeul Județean în această perioadă nu este deloc întâmplătoare, lucru recunoscut, de altfel, și de directorul Muzeului Județean care ne spune: „Cei care vor vizita expoziția, spre exemplu, au câteva manuale și caiete deschise și expuse cu probleme de matematică, de fizică, care diferă foarte mult de ce este astăzi cunoscut și ce circulă astăzi în zona școlară”. Mai mult decât atât, spune directorul Muzeului Județean, „spațiul casnic care este recreat într-un sfert din această sală, acest spațiu expozițional, este amenajat, de această dată, în scop ludic și reliefează modul în care copiii își petreceau timpul în casă. Astăzi suntem înconjurați de tehnologie; astăzi avem foarte multe oportunități de comunicare, de interacțiune prin intermediul tehnologiei.
Înainte lucrurile stăteau puțin diferit. Copiii interacționau mult mai direct, interacționau mult mai eficient din punct de vedere al conexiunilor umane”. Concluzia la care a ajuns directorul Muzeului Județean, și nu numai acesta, privind socializarea copiilor înainte de ’89 îi determină pe unii să susțină că erau mai fericiţi atunci decât copiii din prezent ; din păcate, lucrul acesta este valabil doar prin raport la aşteptările şi provocările perioadei respective. Atunci nici așteptările nu erau prea mari dat fiind contextul respectiv. Este adevărat că în lipsa tehnologiei şi a programelor TV, copiii de dinainte de 1989 erau obligaţi să petreacă mai mult timp împreună, afară, la joacă. Și pentru că a venit vorba de jocurile copilăriei și de așteptările specifice perioadei respective, trebuie să menționăm că în expoziție sunt panouri în care se explică reguli ale jocurilor din comunism. Unele dintre jocuri prezentau riscuri pentru cei mici, dar nimeni nu punea problema astfel la acea dată. „Avem pe panou explicate reguli ale jocurilor copilăriei noastre”, spune directorul Muzeului Județean, care explică faptul că „astăzi ar fi la limita legalității dacă acele jocuri ar fi organizate de o instituție într-un cadru organizat. Sunt jocuri care pot pune în pericol sănătatea unui copil, pentru că acum sunt alte criterii, alte norme”.
Mesajul pe care directorul Muzeului a dorit să îl transmită împreună cu colegii săi muzeografi care au lucrat la realizarea acestei expoziții, cu aportul substanțial al muzeografului Manuela Trandafir, este acela că „în ciuda tuturor greutăților economice, sociale, resimțite mai mult sau mai puțin de întreaga societatea românească, copilăria era una fericită cu multe excepții și în lipsa tehnologiilor care astăzi ne fac viața mai ușoară, copiii din perioada comunistă se jucau mult în natură, citeau mult și aveau o altă concepție decât o avem noi astăzi asupra copilăriei”, spune directorul Daniel Costache.
Muzeograful Manuela Trandafir spune că sala de expoziție este compartimentată în trei spații. Unul dintre ele reproduce un interior de locuință pentru că s-a dorit să fie pus în evidență timpul pe care copilul îl petrecea acasă. Și pentru că nu existau programe TV, copiii puneau preț mai mult pe joaca de afară și pe interacțiunea cu ceilalți copii. Copiii plecau în perioada verii în vacanță, în excursii cu părinții sau în tabere organizate de profesori, în locuri încărcate cu istorie. „Avem exemple de la Alba Iulia, Sinaia, Bușteni, din tabere unde copiii socializau și aveau și de organizat câte un eveniment”, povestește muzeograful, care amintește și faptul că în acea perioadă din acele deplasări copiii trimiteau acasă felicitări, scrisori și cărți poștale, neavând la îndemână telefoane mobile.
Un alt spațiu expozițional distinct este cel legat de școală. Aici se regăsesc costume, diplome, reviste, însemne pentru pionieri și Șoimi ai patriei, cărți, manuale și multe alte obiecte care merită să fie văzute de cei care doresc să facă o incursiune rapidă în copilăria din comunism, pentru a-și aduce aminte sau poate și numai pentru a face o comparație cu ceea ce se întâmplă astăzi.
Diapozitivele, materiale didactice devenite istorie
Unele dintre obiectele aflate în expoziție din perioada comunistă se găsesc astăzi destul de greu. Este vorba despre diapozitivele pe care le foloseau cadrele didactice la orele de geografie ori de istorie, sau magnetofonul care funcționa cu role de benzi înregistrate. „Îți trebuie imaginație să le pui în valoare. Copiii care au venit să vadă expoziția erau curioși să vadă cum se folosește acel aparat (n.r., aparat de proiecție), pentru că astăzi dau drumul la telefon și se uită pe ce canal doresc – desene animate, filme, YouTube etc. -, iar înainte lucrurile stăteau diferit. Ele sunt conectate la senzori și în momentul când vizitatorii intră în sală atunci aparatul de proiecție pornește automat și sun imagini din poveștile copilăriei noastre”, mai spune directorul Muzeului Județean. Diapozitivele pe care le expune Muzeul Județean conțin imagini din muzee, din zona școlii, cum erau folosite altădată în scop didactic. „Avem în expoziție și diapozitive cu diafilme, pentru că în perioada de grădiniță ne puneau doamnele educatoare să vizualizăm desene animate precum «Mihaela», «Căsuța din turtă dulce» sau desene cunoscute și astăzi «Scufița roșie» sau «Albă ca Zăpada»”, a enumerat muzeograful Manuela Trandafir, câteva dintre exponate.
Expoziții despre comunism și în alte județe
Peste 4.000 de obiecte din această perioadă se regăsesc în patrimoniul Muzeului Județean Buzău. O parte dintre acestea fac parte din expoziții temporare în Muzeul Județean, așa cum este și aceasta dedicată copilăriei în comunism, iar altele sunt expuse temporar în alte muzee ale țării.
„Noi avem un foarte bogat patrimoniu din perioada comunistă, motiv pentru care îl valorificăm în diferite forme și mesajele culturale pe care le transmitem în spatele expozițiilor temporare pe care le organizăm, care sunt direcționate către anumite aspecte din istoria recentă, din istoria comunistă a poporului român. În 2018 am organizat o expoziție cu acest patrimoniu, în 2019 la fel. Nu veți găsi două expoziții dedicate comunismului cu aceleași obiecte. Avem foarte multe. Campania condusă de secția de istorie a Muzeului Județean a fost una care a dat roade (n.r., campania de colectare de obiecte din perioada comunistă care erau aruncate de populație, o campanie de succes intitulată <Vă rugăm să le donați, nu le mai aruncați!>), motiv pentru care noi îl valorificăm nu numai la sediul nostru. Am participat la astfel de expoziții și la Zalău, acum avem la Bacău, iar pentru luna august avem planificată o expoziție la Vaslui, în colaborare cu alte muzee”, a precizat directorul Daniel Costache.
