Educație

FOTO | Conferință SuperTeach: ce cred hasdeienii despre încrederea și controlul din școli

Trăim într-o societate cu unul dintre cele mai scă­zute procente de încredere socială, conform unui studiu World Values Survey citat de dor.ro. Această neîn­­cre­dere se reflectă la o scară mai mică, dar cu efecte mari, la nivelul unităților de învățământ, unde copiii nu au încredere în adulți, după cum nici adulții nu au încredere unii în ceilalți. Dacă stresul principal al elevilor este nota, și de aici lipsa de încredere, și profesorii au partea lor de stres.

Am aflat de la invitații conferinței SuperTeach, care a avut loc la Buzău sâmbătă, 11 decembrie, că sunt profesori care se consumă foarte mult în legătură cu munca și cu viața lor, că nu au încredere în ei, că sunt hipercritici cu ei înșiși și cu cei din jur, că sunt perfecționiști, că au o teamă paralizantă de eșec, că le lipsesc autodisciplina și autonomia personală, ceea ce se traduce într-o stare de bine scăzută pentru ei și pentru elevii lor. Prin urmare, spun specialiștii, problema cea mai mare, cauza tuturor relelor ce ține de educația din școli, este neîncrederea care îi face pe copii să meargă cu teamă la școală, să nu spună când au o problemă, și să nu priceapă, de multe ori, de ce trebuie să facă ceva.

Acesta este motivul pentru care circa 200 de profesori din județ s-au ­reu­nit în week-end la Sala mare a Consiliului Jude­țean, la prima conferință SuperTeach Buzău în încercarea de a căuta soluții prin care să adapteze oferta șco­lii la nevoile elevilor, să facă din școală un spațiu în care copiii să se simtă în siguranță, stimulați și înțeleși, și să ancoreze școala la ­rea­litatea elevilor, într-un climat în care  să predomine starea de bine, relațiile de încredere reciprocă,  care să îi motiveze pe elevi să învețe. „Într-o școală unde orele de curs se bazează pe libertatea elevilor de a se exprima, ei nu mai percep evaluarea ca având un rol punitiv, ci constructiv”, a fost concluzia evenimentului organizat de profesorul Carmen Neagu, liderul comu­nității SuperTeach Buzău, alături de Angelina Rivera Rocabado, profesor SuperTeach.

În cadrul acestei conferințe, indicatorii încre­dere și control care, cel puțin până acum, nu au fost luați în calcul, au fost  analizați din mai multe perspective, motiv pentru care și invitații au fost din domenii diverse, astfel încât dezbaterea să aibă o arie cât mai largă de cuprindere a problematicii anunțate. Conferința a avut astfel invitați din echipa SuperTeach, din domeniul bancar, din cel al administrației publice locale, al antreprenoriatului, bisericii etc. Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach, Felix Tătaru, președintele Asociației SuperTeach, Felix Pătrășcanu, cofondator SuperTeach, Dragoș Anastasiu, cofondator SuperTeach, Domnica Petrovai, specia­list în consilierea și psihoterapia familiei și în ­te­rapia cuplului, Evelina Necula, cofondator Kinderpedia, Constantin Lomaca, ­li­derul Departamentului de Științe la Franconian International School din Erlangen, Germania, Victoria Gheorghe, lector universitar doctor și profesor la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Buzău, Vasile Brașo­vanu, învățător și dezvoltator de programe de training pentru profesori și părinți, Dan Ivașcu, președintele Cooperativei Agricole Uni­rea Gospodarilor Mihăi­lești, Oana Matache, viceprimar al municipiului Buzău, preotul Mihail Milea, fondatorul Fundației Sfântul Sava și nu în ultimul rând, echipa de debate a Colegiului Națio­nal „B. P. Hasdeu” au fost eroii manifestării de sâm­bătă de la Buzău.

Hasdeienii pledează pentru un echilibru încredere – control în școală

Cea mai bună cale de interes pentru  actorii implicați în procesul de învățare, elevi, părinți și profesori, ar fi calea de echilibru, spune echipa de debate a Colegiului Național „B.P. Hasdeu” – formată din Alexandra Ștefania Gheorghe, Anca Simionescu, Ana Maria Topală, Denisa Caloian, Diana Tănase și Luca Vlad, coordonată de profesorul Mo­nica Ionescu în cadrul Clubului de debate al liceului -, care a participat la această conferință cu două grupe de debateri de nivel avansat. Ei au fost invitați să își spună punctele de vedere legate de  control și încredere în educație, ținând cont de cei trei agenți implicați în acest proces. Profesorii participanți au putut auzi, prin intermediul lor, „vocile” elevului, părintelui și pe cea a profesorului, cu argumente pe marginea temei puse în discuție de organizatori: „Lipsa de încre­dere majoră a româ­nilor are prejudicii asupra școlii, a copiilor, inclusiv a economiei. Ne bucurăm să vedem deschidere din partea comunității buzoiene pentru astfel de idei, dar ne bucurăm să vă împăr­tășim ideea pe care am tot simțit-o de-a lungul timpului făcând debate, aceea că suntem responsabili de ceea ce gândim, dar adevărul, solu­țiile și responsabilitatea stau la mijloc, pentru că, indife­rent dacă ești pro sau contra unei idei, mereu soluția va sta la mijloc și asta încercăm noi astăzi să vă transmitem”, a fost mesajul hasdeenilor.

De ce se tem elevii de notare?

De ce se tem elevii de note? Care parte a problemei le stârnește neîncre­derea a fost explicată de una dintre elevele componente ale echipei de debate: „Sistemul educațional din momentul actual funcțio­nează pe baza unui sistem de notare care, în teorie, ar trebui să implice o oarecare înțelegere reciprocă între agenții noștri principali, adică elevi, profesori și părinți. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, pentru că sistemul de notare ar trebui să fie obiectiv și nota ar trebui să fie acordată în funcție de ce știe copilul, de cum gândește și de cum știe el să exprime ceea ce gândește. Aici prind contur aceste noțiuni despre care vorbim noi astăzi, despre control și încredere. Noi, elevii, nu putem avea întotdeauna sută la sută încre­dere în sistemul educațio­nal, pentru că obiectivitatea nu este întotdeauna pre­zentă; de foarte multe ori intervine și subiectivitatea profesorului. În fiecare clasă există măcar un caz în care un elev este mai simpatic unui anumit profesor sau este văzut cu ochi mai buni de un anumit profesor, pentru că este mai curios, pentru că este mai deschis, foarte multe lucruri de acest gen ne fac pe noi, elevii, să nu ne putem încrede sută la sută în sistemul educațional, pentru că nu știm sută la sută dacă nota pe care o primim este nota pe care o merităm și că reflectă ceea ce știm. Pe de altă parte, există elevi care își doresc doar să pă­călească sistemul de notare, își doresc doar să obțină o notă bună și atunci profesorii încearcă să se asigure de faptul că evaluarea a fost ­rea­lizată corect și că toți elevii au înțeles că toate cunoș­tințele pe care ei trebuie să le acumuleze nu sunt importante doar în vederea obținerii unei note și în ­ve­derea formării unei culturi generale. Poate tocmai din acest motiv mulți profesori tind să folosească sistemul de notare ca pe un instrument de  control, dorindu-și se  asigure de încrederea pe care o pot avea în elevii lor”.

Mentalitatea potrivit căreia o notă bună arată că ești deștept

„De ce copiii fac orice pentru a obține o notă bună? Pentru că sistemul de notare este folosit ca o armă în fața controlului. Un elev  se chinuie să obțină o notă bună pentru că, dacă va obține o notă mai mică, va fi considerat inferior de către colectivul clasei de elevi, considerând că ceilalți îl vor crede mai slab decât ei, atât de profesori, care consi­deră că, un elev este mai slab în momentul în care nu a obținut o notă bună și aceasta este o realitate, și de întreaga societate, de prieteni și de părinți, pentru că, încă din clasele primare, unui elev îi este implementată mentalitatea că trebuie să obții o notă bună pentru a arăta că tu, de fapt, ești deștept”, spun elevii hasdeieni din grupa de debate.

Starea de frică a elevului poate fi combătută, spun aceiași elevi, de atitudinea cadrelor didactice care nu judecă elevul după o notă și îl ajută să depășească un anumit moment mai slab al său în pregătire. „Avem profesori care  chiar își doresc să îi ajute pe elevii lor să vadă dincolo de nota obținută și nu îi judecă, dimpotrivă, îi ajută ca data viitoare, la următoarea eva­lua­re, să progreseze, și consider că, prin această modalitate se stabilește o relație formată în primul rând, pe încrederea între profesor și elev. În acest fel elevul prinde încredere în profesor, pentru că știe că nu va fi judecat și că va fi ajutat, iar profesorul poate avea încredere în elevii săi,  deoarece știe că aceștia se străduiesc să își atingă potențialul maxim”, au mai spus hasdeienii în argumentarea pe care au făcut-o.

Nu în ultimul rând, la acest capitol părinții au un cuvânt de spus, aspect pe care, de asemenea, elevii l-au surprins foarte bine în dezbaterea lor. O colaborare între profesori și părinți ajută, pentru că doar așa pot crește copii care să aibă, ca adulți, relații de prietenie sănătoase.

Intervenția elevilor de la Hasdeu a fost apreciată de cadrele didactice prezente în sală, verdictul fiind că sunt foarte buni în captarea atenției, argumentarea și prezentarea problemei. „Din­tre speakerii de astăzi ei au reușit să ne capteze atenția pe perioada cea mai lungă”, a venit o apreciere din sală la finalul prezentării lor.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker