FOTO | Chihlimbarul de la Colți, piatra de bijuterii preferată a Elenei Ceaușescu

Cu toții am auzit des­pre chihlimbarul de la Colți, iar cele două nume au ajuns să fie inseparabile. Printre numeroasele lucruri care fac Buzăul unic în țară sau chiar în lume, se poate enumera și faptul că la Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din țară, dar și  că avem un tip de chihlimbar unic în lume, rumani­tul de Buzău. Chihlimbarul este o rășină fosilă, care provine din unele specii de pin și are un ­co­lorit variat: galben, brun-roșcat sau verde-negru. Potrivit cre­dințelor populare, chihlimbarul are proprietăți magice și tămă­duitoare, îndeplinește rolul de amuletă protectoare, dar, în același timp, este și un material foarte apreciat, folosit la confecționarea bijuteriilor.

În zona localității Colți, într-o mică rezervație geologică și paleontologică, s-au descoperit roci de chihlimbar (ambră galbenă), cu o valoare deosebită, atât din punct de vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe predominant închise, de la roșu la negru, iar unele dintre acestea au un bogat con­ținut de resturi fosile de insecte.

Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă Strâmba, cunoscută ca fiind una dintre cele mai productive. În perioada de înflorire a extragerii pietrei semiprețioase, în Colți au existat opt mine care, însă, au fost închise rând pe rând. Unele dintre ele au fost detonate și astupate, iar altele au rămas deschise, ultima dintre ele fiind închisă în 1948.

Rumanitul de Buzău, cel mai prețios din lume

Încă din 1902, a fost dovedit științific, prin lucrarea de doctorat a savantului Gheorghe Mun­teanu Murgoci, că rumanitul (tipul de chihlimbar specific munților Carpați de pe teritoriul României) de la Colți, unic în lume prin culoarea sa neagră, este chihlimbar, nu tămâie, așa cum au crezut multă vreme cei din zonă. Dintre cele 162 de nuanțe de ambră cunoscute în lume, ambra de culoare negru-verde, cum este cea din Colți, este cea mai valoroasă.

„Rumanitul de Buzău este cel mai prețios chihlimbar din lume. Valoarea este dată de vârsta acestuia, care depășește cu mult un milion de ani. Gândi­ți-vă că faimosul chihlimbar de Baltica este cu vreo 40.000 de ani mai tânăr decât rumanitul. Cel mai mare succinit (n.r., chihlimbar din zona Mării Baltice) din lume are 32 de kilograme. Toate bijuteriile de pe piață sunt făcute din acest tip de chihlimbar“, a explicat Doina Ciobanu, doctor în istorie, pentru adevărul.ro.

Colți este singura localitate din România unde ambra, rășina fosilizată, se găsește în albiile pâraielor, iar, inițial, chihlimbarul era colectat din aluviuni, ca ­ele­ment rezultat în urma proceselor de alterare-dezagregare. Prima ates­tare documentară legată de chihlimbar, în zonă, este în 1578 și aparține lui Mihnea Vodă, care a oferit, împreună cu soția sa, o danie bisericii din Aluniș, ce cuprindea și o ușă încrustată cu bucăți de chihlimbar. Mai târziu, în 1837, contele rus Demidov consemnează primele date ­des­pre chihlimbarul local, în timp ce străbătea văile Sibiciului și Boului.

Primele exploatări (sub formă rudimentară), au apărut între anii 1828 și 1834, primele ateliere de prelucrare au apărut la ­mij­locul secolului al XIX-lea și, exploatarea amplă și organizată, în prima jumătate a secolului XX (pusă în ­va­loa­re de inginerul Dumitru Grigorescu între 1902 și 1937). Ultimele tentative de exploatare industrială au fost consemnate în intervalele 1947 – 1950 și 1980 – 1983. Prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, rezervația Chihlimbarul de Buzău a fost declararată arie protejată.

Misterios și greu de găsit

O legendă locală relatează că, pentru a găsi chihlimbar, mai întâi trebuie să simți „chemarea” acestuia, pentru a descoperi locul unde se află. Conform legendei, locul în care a fost găsit nu trebuie dez­văluit nimănui, pentru că niciodată nu îl vei mai descoperi.

Căutătorii de pietre pre­țioase trebuie să știe că nu este tocmai ușor să găsești chihlimbarul, ci trebuie acordată multă atenție indiciilor. „Trebuie să ai și noroc ca să găsești. Sunt oameni care toată viața nu au găsit nicio bucățică. Și, pe lângă asta, sunt o mulțime de secrete. De exemplu, fie că îl cauți în mină sau în stâncă, trebuie să știi că în jurul cuibarului de chihlimbar sunt firișoare de căr­bune. Acolo unde se aglo­merează cărbunele trebuie să găsești”, spunea un căută­tor de chihlimbar din Colți, citat de adevărul.ro.

Pe vremuri, satul Colți era aglomerat de meșteri în confecționarea bijuteriilor. Prin mâinile lor au trecut kilograme întregi de am­bră. În atelierele lor, se fa­bricau de la coliere, brățări, cercei, până la ornamente pentru mobilă și pipe. Înainte de Revoluție, bijutierii de aici erau renumiți chiar și în celebrul „Cabinet 2“. „Veneau activiștii și comandau. Voiau brățări, cercei, broșe, diverse bijuterii pentru Elena Ceaușescu. Știau că eu le lucrez cel mai bine și îmi spuneau că este înnebunită după ele. Eu luam comanda și le spuneam când să vină să le ia“, povestea, în 2010, Gheorghe Cârstian, unul dintre ultimii șlefuitori de ambră, pentru aceeași sursă. Chiar și dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin a primit cadou o pipă din chihlimbar de la Colți, dăruită de către Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Muzeul Chihlimbarului, unic în România

După un amplu proces de reabilitare și moder­nizare, Muzeul Chihlimbarului Colți se prezintă publicului ca o instituție modernă, devenind, prin soluțiile muzeotehnice propuse, un muzeu de referință în peisajul cultural românesc. Pepite de chihlimbar, bijuterii (inele, cercei, pandantive, șiraguri de măr­gele etc.), unelte de extracție și prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpașe, târnăcop), toate vor putea fi admirate de către vizitatori într-un concept expozițional nou. Muzeul este o clădire asemănătoare caselor țărănești de pe Valea Sibiciului, cu trei niveluri, demisol, parter și etaj. În cele trei încăperi de la parter se află colecția de chihlimbar, colecțiile de flori de mină, roci, fosile și pietre semiprețioase.

Muzeul Chihlimbarului de la Colți are în colecție peste 300 de obiecte din rumanit. Piesa principală este un bulgăre de aproape două kilograme, descope­rit de un localnic care săpa după piatră, la pârâu, în urma unei ploi. În expoziție se mai află un cercel din rumanit, care are conservat în el o furnică, despre care specialiștii spun că ar fi trăit cu treizeci de milioane de ani în urmă, și o bucată de chihlimbar secționată, care păstrează urme din scoarța copacului din care a provenit rășina respectivă. Expoziția mai conține, pe lângă un set de pepite din „piatra soarelui“, cum mai este numită această piatră semiprețioasă, flori de mină, roci, fosile și pietre semiprețioase, dar și acte referitoare la exploatarea de chihlimbar, înscrisuri care probează vechimea locuirii pe aceste meleaguri, costume populare, obiecte de etnografie și altele.