FOTO / Ce personalități prezintă Muzeul Județean în expoziția „Un secol și jumătate de istorie buzoiană”

Muzeul Județean Buzău deschide o expoziție care aduce în atenția publicului un secol și jumătate de istorie buzoiană. Este vorba despre  o expoziție  cu obiecte și informații  ce surprind viața românească de la 1948 la 1989, organizată de Secția Istorie a Muzeului Județean Buzău, realizată sub  coordonarea dr. Mădălina Oprea.

Expoziția are și o secțiune dedicată câtorva  personalități care au legătură cu Buzăul. Una dintre ele este Vladimir Maximilian. „Colecția Vladimir Maximilian este foarte mare. Putem face din ce ne-a donat acest actor o sală ca aceasta”, spune Mădălina Oprea. Sunt expuse un bust, obiecte și fotografii în diverse roluri,  și cu  soția acestuia Ania. Foarte cunoscut foarte iubit, Maximilian a înființat companii de teatru. Este expusă și o trusă de voiaj cu machiaje ale actorului”, spune Mădălina Oprea.

Unul dintre cei mai valoroși călăreți al Buzăului își găsește locul în galeria de personalități. Este vorba despre lt. col. Constantin Apostol, care a făcut parte din generația de aur a hipismului românesc, în anii 1933, 1940;  a participat la cea de-a 11 Olimpiadă, de la Berlin, unde  a venit cu o salatieră de un kilogram și ceva de argint masiv,  premiul câștigat cu calul Idila.

Expoziția cuprinde și  o mică parte din ceea ce Muzeul deține de la Alexandru Marghiloman. „Am ales să amplasăm exponatele în  zona primului război mondial, pentru că el atunci a fost în vârful carierei sale, prim-ministru în 1918, cel care a primit actul unirii Basarabiei cu România și cel care a trebuit să semneze un tratat umilitor de pace cu Puterile Centrale pentru a salva suveranitatea statului român”, a explicat dr. Mădălina Oprea.

De asemenea, muzeograful a atras atenția și asupra pasiunii acestuia pentru cai. Este un alt pasionat de cai.  Era atât de pasionat, încât și-a făcut o monogramă cu două potcoave în formă de„ M”, iar cravașa în formă de „A” surmontate pe eșarfa tricoloră cu deviza„ înainte”, care poate fi observată în expoziție. Expunerea se încheie cu un fim documentar Alexandru Marghiloman și o piesă extraordinară un scaun în stil baroc, cu fauni, personaje ea și e delimitate de chipuri grotești care se repetă  pe brațele scaunului, iar în partea de jos un tânăr cu coif cu ochii incizați și alte personaje în gura cărora străpung cozi de păun.

Un secol și jumătate de istorie buzoiană, într-o expoziție

Muzeul Județean Buzău a deschis vineri o expoziție ce cuprinde istoria modernă și contemporană a Buzăului. Ea debutează cu anul revoluționar 1848 și se încheie cu o altă revoluție, cea  din 1989. Între aceste două fenomene sociale, expoziția cuprinde un secol și jumătate de istorie buzoiană. Sunt ilustrate momente precum cele din 1940 când România a fost zguduită de pierderile teritoriale din vară: Basarabia, Bucovina și apoi N-V Transilvaniei,precum și plecarea lui  Carol al II-lea și instaurarea  la conducerea țării  a lui Ion Antonescu care  și-a asumat o beligeranță alături de Germania nazistă și Italia fascistă și a angajat România în război, pe 22 iunie 1941, cu încercarea de a recâștiga Basarabia.

Același an 1940 este marcat de alte evenimente: o foarte mare criză economică, o criză socială datorată refugiaților; pe lângă criza politică generată de prăbușirea granițelor țării, mai sunt și dezastre, inundații și cutremurul din 1940. Obiectele  expuse  de muzeu reflectă o mică parte din acele vremuri și aparțin celor  care au participat la acest război.  Sunt expuse și fotografii care ilustrează  Palatul comunal distrus în vara anului 1944, pentru că în zilele de 28-29 august a fost bombardat de trupele sovietice, care atacau trupele germane care se retrăgeau în palat și turnul a fost distrus , iar  palatul incendiat.

„ Avem ilustrate obiecte din perioada interbelică. Am realizat o radiografie a județului Buzău în anul 1930, ilustrând viața economică, dar și viața privată  și aspecte din viața țăranilor, pentru că eram un  județ eminamente agricol, iar  populația numeroasă o constituiau țăranii; starea lor sanitară, alimentară și nivelul de trai erau critice precare”, a explicat coordonatorul acestui proiect, dr. Mădălina Oprea.

Sub coordonarea sa a fost realizată și  o hartă orașul Buzău, care poate fi consultată de vizitatori care cuprinde  monumente istorice, cu istoricul lor, sau alte evenimente sau personalități; este o aplicație, spune aceasta,  care  a fost realizată în circa jumătate de an.

„În spatele ei este  o bază de date în care am încărcat 1.315 fotografii însoțite cu descrieri istorice. Aici sunt ilustrate din aspectele din orașul Buzău. O fotografie unică este aceasta: în august 1933 la ora zece și cinci seara, un italian a făcut acest spectacol de echilibristică. Remarcăm iluminatul electric care  reprezintă o temă anume electrificarea Buzăului în anii 28-30; iar acesta (n.r. italianul) traversează de la Hotelul Coroana către Palatul Comunal, pe sfoară”, a explicat muzeograful.

De asemenea, expoziția surprinde și  aspecte din viața politică, cum ar fi cele din timpul campaniei electorale din 1932 când între  liberali și național țărăniști au avut loc bătăi groaznice care s-au soldat cu două crime. Sunt, de asemenea, în expoziție și fotografii din timpul post colectivizare.

Exponatele din  „Epoca de aur”  realizată o antiteză  între zarva socială propagandistică a aparatului de propagandă  bine pus la punct, cum ar fi manifestările  cu ocazia zilei de 23 august, populația scoasă la demonstrații , cu „chipuri depersonalizate pentru că era o masă amorfă de manifestanți care era obligată să scandeze lozinci”, spune Mădălina Oprea, cu  obiecte din viața privată care ilustrează universul feminin, universul candid al copilăriei, sau aspecte din viața privată cu interpreți din muzică populară și ușoară. Sunt prezentate și  bancnote  din acea epocă, pentru că, spune muzeograful,  indiferent în ce epocă trăiești banul este necesar. Sunt accentuate prin expoziție și  lipsurile alimentare, cozile pentru un trai de supraviețuire spre sfârșitul anilor 80, lipsa electricității, a programelor TV.

Se face referire și la un megaproiect pentru orașul Buzău, sărbătorirea a 1600 de ani care a necesitat logistică umană și financiară și a presupus  amenajarea platoului Dacia cu dale de marmură roșii gri și roșii, amenajarea obeliscului, derularea proiectului Tabăra de la Măgura – începută în 1970; în 24 septembrie 1978 Ceaușescu a sosit la Buzău și i-a acordat municipiului brevetul care este prezent , de asemenea în expoziție, împreună cu Steaua Republicii Socialiste România clasa I, cartea de onoare a municipiului, stiloul cu care a semnat, cheia orașului. S-a bătut atunci medalie.  În vitrine sunt evocate și momente din viața privată precum nunta cu rochii din perioada anilor 70-80. Există reprezentată și o imagine de ansamblu a zonei industrial Buzău, precum și  elemente ale Revoluției  din  89, precum geaca unui revoluționar decedat și alte obiecte care reflectă evenimentele de atunci.

Expoziția a fost  vernisată vineri, 3 februarie, în prezența directorului instituției, Daniel Costache, a președintelui  Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu și a prefectului Daniel Țiclea.