FOTO | Care este misterul tăierilor de arbori din Crâng

O campanie agresivă inițiată pe rețelele de socializare de către deputatul ALDE Adrian Mocanu – prin care acesta încearcă să inoculeze buzoienilor ideea că, odată ce municipalitatea a intrat în posesia Pădurii Crâng, au și început defrișări masive ale acesteia – l-a determinat pe primarul Constantin Toma să convoace o conferință chiar „la locul faptei”, mai precis în zona de pădure unde Direcția Silvică, încă administrator al acestei păduri, taie copaci bolnavi.

Toma a apărut alături de directorul Direcției Silvice, Cornel Pitiș, și a adus, împreună cu acesta, lămuri­rile necesare. Astfel, Pitiș a spus că, în urma apariției unor ulmi de câmp uscați, semnalați de personalul Ocolului Silvic Buzău în cursul verii anilor 2017 și 2018 în mai multe parcele din pădurea Crâng, s-a trecut la punerea în valoare a arborilor afectați, rezultând un volum de 733 mc, din care mai sunt de exploatat și ­va­lorificat circa 60 mc. În paralel cu această acțiune s-a solicitat Institutului Națio­nal de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Dracea” – Stațiunea Brașov efectuarea unor analize pentru stabilirea cauzelor acestor uscări precum și a metodelor de combatere a factorilor care au provocat uscarea arborilor din specia ulm de câmp. Întrucât ­ana­lizele au arătat faptul că agentul patogen care provoacă uscarea exemplarelor de ulm este ciuperca Ophiostoma novo-ulmi, s-a recomandat tăierea ulmilor uscați pentru ,,reducerea presiunii infecțioase și a pagubelor”. Reprezentanții Direcției Silvice Buzău spun că întrucât nu există tratament pentru comba­terea acestei ciuperci, s-a trecut urgent la marcarea și extragerea exemplarelor afectate. ,,Se taie acum, pentru că ulmul s-a uscat. În pădurea Crâng, înce­pând din anul 2016, de când s-a manifestat atacul ciupercii Ophiostoma novo-ulmi, s-au inventariat și extras circa 1.200 de mc de arbor de ulm uscat în cinci ani de zile”, a menționat Cornel Pitiș, directorul Direcției Silvice Buzău.

Ce se întâmplă mai departe cu Crângul     

Printr-o lege adoptată anul trecut de Parlament, s-a stabilit că pădurile  din intravilanul localităților care au o anumită folosință, nu neapărat cu rol principal de producție, să fie trecute în proprietatea acestora, iar în noiembrie au apărut în normele metodologice care prevăd modalitatea și pașii de urmat pentru a se schimba proprietarul. ,,După ce au apărut normele ­metodolo­gice am avut din nou o discuție (cu primarul Constantin Toma, n.r.), am stabilit pașii de urmat. Primul pas este ridicarea în plan de către o persoană autorizată a întregii suprafețe, așa cum este evidențiat în amenajamentul silvic, pe unități amenajistice, parcele, subparcele și așa mai departe, acțiune care revine în sarcina Primăriei, și financiar”, a menționat directorul Direcției Silvice Buzău.

,,Noi vom prinde o sumă, în bugetul local pe care-l vom aproba pe 2019. Sper să se întâmple acest lucru în partea a doua a lunii martie. Cu siguranță acest proiect de ridicare în plan, de măsurare va fi plătit, așa spun și normele ­metodolo­gice, după care se va trece la următoarele etape, respectiv activitate de predare-primire în baza la ceea ce se găsește de fapt prin măsurători. (…) Conform legii, în doi ani de zile ar trebui să facem proiectarea și în alți cinci, deci, în total, în șapte ani, să creăm un proiect de transformare în parc a acestei păduri, în afara celor aproape opt-nouă hectare cât avem aici, care au rămas în proprietatea municipiului Buzău. Mă refer la suprafața care este jurul lacului, Obeliscului, intrarea în Crâng pe porțile cele mari. (…) În acest moment, nu suntem proprietarii acestei păduri, vorbesc de municipalitatea buzoiană”, a spus, la rândul său, primarul Constantin Toma.

Directorul Direcției Silvice Buzău, Cornel Pitiș, a precizat că boala este răspândită în toate regiunile din țară. ,,În anul 2018, la nivelul țării, s-au extras 25.000 de mc de ulm, pornind de la Ocolul Silvic Segarcea, Ocolul Silvic Vânju Mare, Ocolul Silvic Ploiești, Ocolul Silvic Valea Mare din Dâmbovița (…) Volumul extras în județul Buzău, în pădurea Crâng reprezintă 2 la mie din ceea ce exploatează Direcția Silvică, în cursul unui an. Deci, vă dați seama că nu ne interesează absolut deloc aspectul economic, ci numai aspectul de sănătate a pădurii”, a declarat Cornel Pitiș.