FOTO / „Banca de Gene“ participă cu cinci lucrări științifice la Congresul European de Horticultură

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale participă cu cinci lucrări științifice la  Congresul European de Horticultură, care va avea loc, în premieră, în România, în Capitală. Este al doilea congres ca mărime după Congresul Mondial de Horticultură, care are loc din patru în patru ani. Cel european se ține din doi în doi ani și este un fel de „Olimpiadă mică”, cum o numește cercetătorul buzoian Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale, care explică faptul că este vorba despre o competiție foarte dură,fiind patronată de Societatea Internațională a horticultorilor de la Bruxelles. Același patronaj pe care îl are și Congresul Mondial de Horticultură. Participarea cu lucrări prestigioase ale cercetătorilor buzoieni la congresele internaționale de-a lungul timpului au contribuit la această decizie de a se organiza acest eveniment în România. Cercetătorul buzoian,  dr.ing.  Costel Vînătoru,  reprezintă România la forul acesta științific internațional în domeniul Horticulturii, în calitate de mebru, alături de  prof. Florin Stănică  de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti în calitate de președinte și prof. univ. Dr. Gheorghe Glăman, membru titular al ASAS Bucureşti, preşedinte al secţiei de Horticultură.

Participarea la acest eveniment în premieră pentru România a realizat-o din timp, astfel încât au fost înscrise cinci lucrări. „Ne-am pregătit pentru Congresul European de Horticultură, care va avea loc în luna mai. Am înscris cinci lucrări la Congres și urmează să avem prezentarea în plen. Suntem bucuroși că,  pentru prima dată în istoria Horticulutrii, acest Congres se ține la Parlamentul nostru, la București. Casa poporului va fi pusă la dispoziție pentru  acest Congres European de Horticultură”, spune directorul instituției, cercetător Costel Vînătoru.

Cele cinci lucrări cuprind informații științifice, începând de la plante endemice din flora spontană, la plante aclimatizate și plante care ar trebui cultivate mai mult, fiind neglijate în cultură în ultima vreme,  până la cunoașterea genotipică și genetica de vârf.

Acest eveniment vine după o recentă reușită a Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale,  respectiv obținerea Marelui Premiu și Medalia de Aur la Salonului UGAL INVENT [nov. 2023]. Acesta reprezintă pentru echipa BRGV Buzău o recunoaștere națională și internațională a activității de cercetare privind refacerea principalelor trăsături identitare ale vechiului soi de varză românească de toamnă, Licurișca / Research regarding the restoration of the main identity traits of the old Romanian autumn cabbage variety, LICURIȘCA. Costel Vînătoru și echipa sa de la Buzău formată din cercetătorii Bianca Mușat, Camelia Bratu, Geanina Negoșanu, Matilda Popescu și Dorel Hoza sunt specialiștii laureați, responsabili de acest rezultat excepțional.

Directorul instituției, doctor inginer cercetător științific gradul I, membru corespondent al A.S.A.S București, Costel Vînătoru a povestit câte ceva despre cum a pregătit participarea la acest eveniment în premieră pentru România și  despre lucrările științifice care vor fi prezentate de Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale.

Prazul care se confundă cu usturoiul

Subiectul uneia dintre lucrări, spune cercetătorul, face referire la o varietate de praz pe care a identificat-o în flora spontană din România. În lucrare au fost prezentate caracteristicile plantei, cum ar fi mecanismele de înmulțire, descrierea din punct de vedere botanic a plantei, elemnete de noutate, dar și faptul că este prezentă la noi, în flora spontană, fiind confundată cu usturoiul.

S-a constatat că are patru moduri de înmulțire: prin  bulbili de sol, „prin căței”, așa cum știm noi la usturoi; se înmulțește însă și prin microbulbili de sol și bulbili aerieni și uneori chiar și semințe, ceea ce o face interesantă. În ceea ce privește gustul,spune cercetătorul, acesta se duce mai mult spre ursuroi, e mai picant.La congres va fi prezentată  ca „plantă endemică, o plantă valoroasă pe care o găsim în flora spontană  de la noi”, spune cercetătorul Costel Vînătoru, care aduce argumente pentru a demonstra valoarea ei deosebită și interesul pentru ea.

„Este o specie interesantă. Poate fi confundată ușor cu usturoiul pentru că formează <căței> asemenea usturoiului în sol.  Este o plantă cu rezistență deosebită la boli dăunători. Are un conținut ridicat de alicină și este  apreciat și medical.  Conține și substanțe fitocide, cele care distrug agenții patogeni ai tubului digestiv, dar este și o plantă care ne ține departe de viroze, de răceli. Vorbim de o plantă benefică pentru inimă, pentru aparatul circulator. Substanțele conținute fluidizează sângele, ajută să curețe vasele”, o recomandă cercetătorul.

Încurajator este faptul că este o plantă care poate fi adusă și în culturi. „Sperăm să aflăm mai multe despre ea ca potențial de producție, și chiar și pentru obținerea de alte creații. Scopul nostru este să o conservăm la bancă. Am descoperit-o și ne-a impresionat pe toți, cum se descurcă în natură singură. Sper să o salvăm pentru a nu fi pusă în pericol. Am adus-o la  Bancă și am făcut tot ce ține de zona de biomarcare și urmează să o studiem, pe de o parte să fie conservată  și dacă,  în natură, în mediul natural ar avea probleme, să putem să intervenim, sau pe de altă parte să putem să o folosim pentru obținerea de creații noi. Să avem resurse genetice autohtone pentru a avea soiuri valoroase”, explică cercetătorul Costel Vînătoru.

Primul soi de tomate kumato, din România

O altă lucrare prezintă  primul soi de tomate kumato pe care l-a obținut cercetarea buzoiană.

Este vorba despre tomatele închise la culoare, fie că vorbim de tomate cafenii, fie că vorbim de tomate negre sau verde cafeniu. „Vorbim de o premieră a cercetării. Am obținut trei soiuri de tomate tip kumato pe care le-am înscris în catalogul oficial. Aceste soiuri sunt stabilizate, sunt uniforme. Am obținut trei soiuri: o tomată este ușor tigrată verde cu striațiuni ușor cafenii, o tomată în totalitate cafenie și o tomată care are fructul aproape negru, un indigo închis spre negru. Au fost înscrise pentru omologare și brevetare și așteptăm ca în primăvara aceasta să obținem primul certificat și apoi să vină și celelalte. E o premieră pentru România. În spatele obținerii lor stau mecanisme genetice de vârf. Vorbim de hibridări interspecifice, între specii de tomate, ceea ce la noi nu se prea realiza”, a explicat cercetătorul.

În lumea tomatelor sunt mai multe specii. Cercetarea buzoiană a reușit la „Banca de Gene” din Buzău să încrucișeze aceste specii de tomate, nefiind vorba despre organisme modificate genetic. „Am reușit să obținem aceste soiuri specializate, care sunt mult mai gustoase, mai parfumate, mai rezistente la boli și dăunători, productive și rezistente și apreciate de lumea științifică, apreciate pentru sănătate. Pe lângă licopen, carooten și vitamine  mai conțin și pigmenți antocianici și substanțe flavonoide, antioxidanți apreciate pentru prevenirea cancerului în spcecial. Sunt soiuri performante, definite clar”, susține cercetătorul Costel Vînătoru.

Pledoarie pentru „micile combinate chimice naturale”

O altă lucrare care va fi prezentată la congresul din luna mai  vizează colecția  Băncii de soiuri de mazăre de consum. Și aici cercetătorii buzoieni vorbesc despre elemente de premieră. „Avem productivitate, tipuri de păstăi diferite, de boabe diferite, de culori diferite. Avem două genotipuri care au păstaia închisă la culoare, roșu mov. Puțini știu că există soiuri de masă cu caracteristica aceasta. Și aici vorbim despre zestrea  noastră genetică, zestrea genetică a Băncii”, spune cercetătorul Costel Vînătoru. De această dată este vorba despre genotipurile de mazăre pe care cercetarea buzoiană dorește să le readucă în atenția cultivatorilor din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte s-a constatat că trebuie popularizate liniile de mazăre, genotipurile de mazăre,  pentru că a început să fie din ce în ce mai puțin cultivată în România. „Ar trebui să o folosim mai mult în consum, dar și în furajarea animalelor; în plus,  ea are un aport foarte bun pentru menținerea gradului de fertilitate al solului. Plantele din familia leguminoase, precum fasolea, mazărea, soia bobul, lintea sunt plante care îmbogățesc  solul în azot. Sunt mici <combinate chimice naturale> care fixează azotul la nivelul sistemului  radicular, adică  <pregătesc mâncarea naturală>, metaforic vorbind, pentru cultura viitoare, după cultura de mazăre.”

S-a scris despre această plantă în 1906

O altă lucrare  este dedicată unei  specii cu mai multe rude. Este vorba despre sideritis cartica, cu denumirea populară musarschi ceai, o plantă aclimatizată în România. „Am reușit să obținem primul soi românesc. Primul soi în catalogul oficial. Nu am știință ca undeva în lume să existe un soi comercial din această specie. A mai fost unul în Bulgaria cu denumirea Sofia 2, dar nu l-am găsit în catalogul european”, spune dr. Ing. Costel Vînătoru. Acesta a extins cercetările până în urmă cu mai bine un secol și a descoperit  într-o lucrare veche, publicată la 1906, că varietăți de sideritis au fost identificate și pe teritoriul țării noastre în Ardeal, dar și în Dobrogea și pe malurile Dunării.

Această plantă este apreciată ca și ceai și spune cercetătorul este cotată ca unul dintre cele mai valoroase ceaiuri, cu beneficii medicinale de excepție. Mai mult decât atât, lumea științifică și-a pus speranța în această plantă pentru obținerea unor medicamente pentru tratarea bolii Alzheimer. „Noi nu prea abordăm partea medicală. Noi prezentăm soiuri și specialități de sideritis pe care le avem aici și am venit cu specii noi de care nu am mai vorbit până acum public. Este vorba despre sideritis isopifolia, o specie care merge foarte bine. Analizele biochimice realizate într-un laborator performant arată că aici planta are mare potențial farmaceutic”, a spus directorul Băncii de Gene.

 

Și despre creații românești de tomate, din nou

O altă lucrare a cercetătorilor buzoieni ce va fi prezentată în Congres face referire tot la tomate, anumite gene pe care le-au identificat pe creațiile românești. „Venim să arătăm că avem resurse genetice ciunoscute și din punct de vedere genotipic, ceea ce în România era foarte greu. Puține date pe zona aceasta. Împreună cu colega mea Bianca Mușat, care are doctoratul pe tomate și studiu pe genoplasma de tomate, dorim să arătăm că ceea ce avem noi în colecție cunoaștem și genotipic și am identificat gene valoroase și le putem folosi în procesul de ameliorare. Acolo să ajungem să cunoaștem foarte bine resursele și din punct de vedere genotipic”, mai spune directorul Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale.