Anca Nicolescu este director executiv la Fundația Comunitară Buzău de aproape un an de zile. A venit la Buzău de la Londra, unde era angajată a unei corporații, și dorește să aducă prin activitatea sa o contribuție importantă comunității din care face acum parte. A devenit buzoiancă după căsătorie și a început să descopere Buzăul pas cu pas. Mai întâi din povestirile soțului, apoi din excursiile din județ și acum prin activitatea sa de zi cu zi.
A participat deja la lansarea câtorva proiecte care au devenit posibile cu sprijinul Fundației. Și vorbim aici de Media HDu, un proiect al hasdeienilor la care are acces întreaga comunitate, spre exemplu, sau de proiectul Grădina din curtea școlii nr. 11. În decembrie anul trecut, Fundația Comunitară Buzău a sprijinit, prin Cercul Donatorilor, alte proiecte care vor devein realitate pentru comunitate și pentru școlile buzoiene.
Anca Nicolescu a prezentat, pentru OPINIA, o parte dintre numeroasele proiecte ale Fundației Comunitare Buzău, dar și despre proiecția sa profesională, cu valențe culturale pe care dorește să le pună în slujba buzoienilor atât timp cât va simți că asta înseamnă dezvoltare, pentru că este o persoană căreia îi place să se perfecționeze continuu.
„Media Hasdeu”, la fel ca și „Grădina Muzicală” și „Uniți prin sport” sunt cele trei proiecte care au făcut parte din Fondul „Împreună pentru un viitor mai bun în comunități” Buzău. Acest fond este unul național, doar că în fiecare an sunt alese alte județe. Anul trecut a venit rândul Buzăului să realizeze proiecte pentru comunitate pe acest fond.
Reporter: Primul interviu l-ați dat la C.N. „B.P. Hasdeu”. V-au invitat să vedeți cum funcționează proiectul?
Anca Nicolescu: În proiect aveau în vedere și astfel de emisiuni. Ei „au spart gheața” invitându-ne pe noi. A fost inedit și pentru ei și pentru noi. Ne-au invitat să vorbim despre Fundație, despre ce facem noi, ce proiecte avem în vedere, ce proiecte am dezvoltat, cum funcționăm și cum merg proiectele. A fost interesant, mai ales că aceste podcasturi se postează pe YouTube.
Rep.: V-a emoționat întâlnirea cu liceeni, având în vedere că nici dv nu ați finalizat de prea mult timp studiile universitare?
A.N.: Am avut emoții și ei și noi. A fost profesionist evenimentul și emisiunea în sine. Această sală Media Hasdeu, ca
orice proiect pe care îl finanțăm, este deschis comunității.
Rep.: Cât timp veți fi alături de ei și când vor fi pe picioarele lor?
A.N.: Deja proiectul s-a încheiat, dar noi putem să mai monitorizăm proiectul timp de un an de zile, fără nicio implicație financiară. Ei sunt cei care organizează totul. Noi nu intervenim în ceea ce fac ei, decât poate să-i direcționăm, să-i îndrumăm, în cazul în care au nevoie. Este proiectul lor în totalitate. Proiectul este deschis, este în derulare. Au apelat la specialiști din județ și din Capitală și s-au descurcat foarte bine cu contribuția specialiștilor din mai multe domenii. Dacă au nevoie de ceva suntem deschiși să-i ajutăm cu experiența noastră atât cât putem.
Rep.: Puteți să-i îndrumați poate și pe partea de management, având în vedere că ați absolvit o facultate de profil și le puteți oferi din experiența dumneavoastră.
A.N.: Da, cu siguranță. Eu am terminat pe partea de business management, ceea ce este un pic diferit. Ei știu însă că avem o colaborare deschisă, așa că oricând ei pot veni spre noi. Avem o relație construită deja.
„Recomand tuturor tinerilor să se implice în proiecte de voluntariat”
Rep.: În activitatea pe care o desfășurați vă ajută foarte mult studiile, dar și activitatea de voluntariat pe care ați desfășurat-o în timpul studenției!
A.N.: Eu nu sunt din Buzău. Sunt din Suceava. M-am născut și am crescut acolo până la 19 ani, după care am plecat la facultate în București. A fost o schimbare destul de mare. Am absolvit Facultatea de Management la Academia de Studii Economice. De acolo am plecat la Universitatea Coventry, în Marea Britanie, unde am finalizat un masterat în management de proiect. Apoi am plecat în Londra, unde am lucrat trei ani într-o corporație; de acolo am venit la Buzău, pentru că aici m-am căsătorit. Am venit aici de aproape un an.
În ceea ce privește partea de voluntariat, pot spune că am făcut parte din Senatul universitar al Academiei de Studii Economice din București, și am mai făcut parte din Uniunea Studenților a aceleiași universități. Am făcut voluntariat în mai multe proiecte pe mai multe posturi: manager de proiect și secretar și partea de financiar și pe marketing.
M-a ajutat mult pentru că m-a dezvoltat mult pe partea de comunicare, pe partea interpersonală, dar și pe partea de parteneriate, contracte.
Rep.: Primul an de facultate este mai dificil pentru orice student. Ce v-a determinat să intrați în proiecte de voluntariat din primul an?
A.N.: Chiar din prima lună în care m-am mutat în București, m-am înscris mai întâi să particip, să fiu parte, din Uniune, prin intermediul unor prieteni. Ei au fost cei care mi-au povestit despre această asociație. Mi-au
povestit cât de interesant este și cât de frumos se creează acolo prietenii și că este și muncă, dar este și satisfacție pe partea aceasta de a avea relații. Și am zis să îmi fac prieteni și relații în primul an de studenție, care este foarte greu, ca să-l fac să treacă mai ușor. Eu aș recomanda tuturor tinerilor care merg într-un oraș nou sau chiar și în orașul în care locuiesc să se implice în proiectele de voluntariat și pentru că își vor face prieteni noi, dar și pentru că îi ajută să se dezvolte.
Rep.: În ce fel de proiecte de voluntariat ai fost implicată?
A.N.: Unul dintre proiecte a fost „Donează sânge în ASE” și am organizat evenimente de donare de sânge. Am ales un centru care se ocupa de acest lucru și am adus sponsorizări care să permită dezvoltarea acestui proiect. A mai fost un proiect care s-a numit „Bucharest summer university” care se mai desfășoară și acum; a ajuns la a 15-a ediție. Prima ediție la care am participat eu a fost cea de-a 10-a. E o școală de vară care se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, dar munca depusă începe undeva prin ianuarie, iar școala se întâmplă în august. Acolo vin 50-
60 de studenți din toată lumea. Organizam câteva cursuri și îi duceam prin țară, ca să ne cunoască mai bine țara. Făceam parte dintr-o echipă de 10-12 persoane, care desfășuram activități pe diferite zone: marketing financiar, comunicare externă etc. În fiecare an am făcut parte din mai multe echipe. Acesta a fost un proiect la care am lucrat foarte mult, dar de la care am plecat cu foarte multă energie, iar acum, după cinci ani de când am terminat facultatea și am participat la școala de vară în calitate de organizator, încă o susțin și le spun studenților, o promovez și o susțin, pentru că este o experiență nemaiîntâlnită.
„Muzica rămâne în sufletul meu”
Rep.: Ce lucruri știați despre Buzău când ați venit? Aveați prieteni buzoieni în studenție?
A.N.: M-am mutat în Buzău fără să știu prea multe despre oraș. Bineînțeles că mi-a povestit soțul meu și am și făcut vizite în județ. Legăturile pe care le-am creat au fost după ce m-am mutat în Buzău. La masterul din Marea Britanie am avut o colegă din România care era din Buzău; ea locuia de câțiva ani acolo și acolo a și rămas. Și eu am rămas acolo pentru o perioadă de timp, doar că m-am căsătorit aici la Buzău și am venit aici. Dar pentru mine este o ușă deschisă mereu în Marea Britanie. Eu aș putea să mă reîntorc acolo pentru că eu am rezidență și tot ceea ce este nevoie. Deocamdată nu este nevoie și nu mă gândesc să plec. E însă un loc la care știu că mă pot întoarce dacă nu aș mai putea să stau în România. Experiența din Marea Britanie a fost foarte frumoasă din care am câștigat prietenii, experiență.
Îmi doresc să aduc o contribuție importantă comunității din care fac parte acum.
Rep.: Aici la Fundația Comunitară Buzău vă canalizați pe proiecte de educație. În facultate ați participat și la proiecte culturale, de multe ori ați purtat costum popular și ați participat la spectacole.
A.N.: Când eram foarte mică, la grădiniță, una dintre educatoare a remarcat că aveam un talent. De aceea, la toate serbările eu am cântat și am recitat poezii. Mai târziu am început o Școală Populară de Arte din Suceava. Nu am terminat-o, dar mi-a permis să particip la multe evenimente culturale. Mi-am canalizat atenția pe cariera profesională. Cu toate acestea, muzica rămâne în sufletul meu. Am fost implicată în activități culturale și în liceu, la toate balurile; și în facultate am cântat la câteva evenimente ce însoțeau conferințele.
Muzica mi-a adus o satisfacție sufletească pentru că îmi doream de mică să merg pe scenă. Dar nu a fost să fie muzica focusul meu principal pe muzică. Am participat chiar și la câteva emisiuni pe posturi cu emisiuni de muzică populară, Favorit și Etno.
Rep.: Iile pe care le îmbrăcați la aceste emisiuni TV sunt ale dumneavoastră?
A.N.: Iile sunt din lada de zestre a bunicii. Acum fac parte din lada mea de zestre. Bunica mea le cosea cu mărgeluțe. Eu când ajung la bunica încerc să o conving să îmi mai dea câte una. Ea a vândut din iile ei preferate interpretei de muzică populară Sofia Vicoveanca. Atunci nu știa că în familie cineva o să cânte, și o să prețuiască costumul popular.
