Actualitate

Final previzibil în cel mai mare dosar de corupție care a zguduit Buzăul

Punct final, luni, în cel mai mediatizat dosar de corupție care a zguduit Buzăul. După cinci ani de proces, fostul prefect Paul Beganu a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru retrocedarea ilegală a unei păduri, de pe o suprafață de peste 5.000 de hectare, aflată pe raza comunei Gura Teghii, pădure pentru care fostul reprezentant al Guvernului a făcut tot ce i-a stat în putință, mai mult ilegal, de a intra în posesia unui afacerist din Ialomița.  8 ani și 6 luni de închisoare este condamnarea pronunțată luni de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul lui Paul Beganu, sentința pe fond fiind scăzută doar cu un an și 2 luni. Și fostului prefect, Maria Buleandră, i-a fost redusă pedeapsa de la 5 ani și 6 luni, la 4 ani și 6 luni de închisoare, însă a rămas cu executare.

Fostul șef al ITRSV Foc­șani, Alexandru Lefter, condamnat inițial la 5 ani de închisoare, a primit o condamnare redusă cu perioada arestului și arestului la domiciliu, care reprezintă aproximativ 4 luni. Fostul secretar al comunei Gura Teghii, Lili­ana Panaete, are o pedeapsă de executat de 3 ani de închisoare și interzicerea exercitării anumitor drepturi pe o durată de 2 ani.

Fostul jurist al Prefecturii, Ștefan Feraru, cel care ar fi recunoscut întreaga „afacere” și care ar fi dat anchetatorilor informații pre­țioase despre artizanii ei, a scăpat de condamnarea cu executare, judecătorii ÎCCJ dictând o sentință de 3 ani cu suspendare, dar va fi obligat să presteze mncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Pimăriei Buzău sau în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzău, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

În schimb, afaceristul Constantin Anton, despre care procurorii au susținut că ar fi folosit de Beganu pentru  a „spăla” mita primită în schimbul urgentării procedurilor pentru retrocedarea pădurii de la Gura Teghii, a fost achitat deși în primă instanță a fost condamnat la 3 ani de închisoare.

Instanța a respins ca nefondate apelurile declarate de Gheorghe Ceteraș, Alexandru Lefter, Cosmin Vasile, Ion Irimia, Neculae Toader, Eduard Moiseanu, Gheorghe Poenaru, de părțile civile din dosar, dar și apelul declarat de SC Forestiera Ardeleană SRL.

Afaceristul Gheorghe Ceteraș a primit în primă instanță o sentință de 10 ani și 8 luni închisoare, avocatul Vasile Mihail Cosmin a pri­mit de asemenea o pedeapsă de 5 ani închisoare, Ion Irimia, angajat la Direcția Silvică Buzău – 5 ani și 6 luni închisoare cu

executare, fostul judecător de la Pătârlagele Neculae Toader a fost condamnat la 6 ani și 6 luni închisoare, juristul din Prefectură Ștefan Feraru, 3 ani și 2 luni închisoare, Eduard Gabriel Moiseanu, 4 ani cu executare, iar Gheorghe Petre Vlad Poenaru, 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare pe o perioadă de suprave­ghe­re de 3 ani.

De asemenea, instanța a dispus confiscarea a 2.288.000 euro și 10.000 lei de la Gheorghe Ceteraș,  1.000.000 euro de la Paul Beganu, 15.000 euro de la Alexandru Lefter, 1.000.000 euro de la Ion Iri­mia; 250.000 euro de la Neculae Toader, 23.000 euro și 10.000 lei de la Ștefan Feraru, 45.000 euro de la Anton Constantin și 1.670.240 lei de la Eduard Gabriel Moiseanu.

De asemenea, s-a dispus desființarea mai multor înscrisuri ale Instituției Prefectului și ale primăriei Gura Teghii care fac referire la punerea în posesie a respectivei suprafațe de pădure.

Totodată, instanța a admis, pe fond, în parte, acțiunea civilă formulată de către Sta­tul român prin Ministerul Finanțelor Publice și a dispus obligarea inculpaților Gheorghe Ceteraș, Paul Beganu, Neculae Toader, Ștefan Feraru, Maria Buleandră, Li­liana Panaete și a părții responsabile civilmente SC Forestiera Ardeleana SRL, în solidar, la plata unei sume de 21.740.241 euro în echivalent lei la cursul Băncii Naționale a României la data executării, în favoarea acestei părți civile. Totodată, s-a admis în parte acțiunea ci­vilă formulată de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, și a dispus obligarea inculpaților Paul Beganu, Neculae Toader, ștefan Feraru, Maria Buleandră, Liliana Panaete și a părții respon­sabile civilmente SC Fores­tiera Ardeleana SRL în solidar la plata unei sume de 5.052.202 lei în favoarea acestei părți civile.

Motivarea sentinței pronunțate la Curtea de Apel Ploiești pe 28 iunie 2018 este una devastatoare pentru toți cei 12 inculpați. 11 dintre ei au primit sentințe de condamnare la închisoare cu

executare, deși nici mărturiile celor care și-au recunoscut faptele și nici declarațiile ambigue și, uneori, mincinoase, ale unor inculpați, nu a făcut ca probele administrate în sala de judecată să lămurească exact traseul banilor și intervalul de timp în care șpaga era aruncată în dreapta și în stânga astfel încât afaceristul ialomițean Gheorghe Ceteraș să intre mai repede în posesia titlului de proprietate asupra pădurii pe care a vândut-o, de altfel, peste noapte cu peste 21 milioane de euro.

 

Sinucidere cu semne de întrebare

La scurt timp după arestarea fostului prefect Paul Beganu, în 2014, Instituția Prefectului Buzău era zgu­duită de o sinucidere care ridică multe semne de întrebare. Este vorba despre inginera Luminița Ionescu, care a fost găsită spânzurată în curtea locuinței sale; aceasta, de profesie inginer agronom, lucra în Prefectură din anul 1991și coordona Colectivul de lucru de pe lângă Comisia Tehnică Județeană de aplicare a legilor fondului funciar, ea fiind cea care întocmea refe­ratele dosarelor privind retrocedarea unor terenuri în județul Buzău. Surse judiciare susțin că ea ar fi fost angajata Prefecturii care, cu două săptămâni înaintea arestării lui Beganu,  ar fi fost audiată la DNA Ploiești, atât în cazul Beganu, cât și în cel în care a fost arestat fostul ministru de Interne Cristian David.

2014, anul în care s-a decis soarta a 12 persoane

Fostul prefect Paul Beganu a fost trimis în judecată în 2015 pentru fapte de corupție, în legătură cu retrocedarea unei mari suprafețe de teren din zona Gura Teghii. Beganu a fost arestat preventiv la sfârșitul lunii noiembrie 2014, fiind acuzat de luare de mită pentru urgentarea retrocedării ilegale a unei suprafețe de pădure de la Gura Teghii, iar în primăvara anului următor a fost pus sub control judiciar, măsuri similare fiind luate în cazul omului de afaceri Gheorghe Ceteraș, al lui Alexandru Lefter, fost șef al ITRSV Focșani și al avocatului Cosmin Vasile. La jumătatea lunii aprilie 2015, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, dar și prefectul din acel moment, Maria Buleandră, au fost trimiși în judecată, alături de alte zece persoane, de către procurorii DNA, pentru retrocedarea nelegală a peste 5.000 de hectare de pădure din județul Buzău. Astfel, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploiești i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Gheorghe Ceteraș, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, pentru constituire, a unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență și dare de mită, și pe fostul prefect de Buzău din perioada 2009-2012, Paul Beganu, pentru abuz în serviciu, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită. De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani la data faptei, pentru luare de mită, iar sub control judiciar au fost deferiți justiției Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influență, Neculae Toader, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele la data faptelor (anterior președinte al acestei instanțe), pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Procurorii DNA i-au mai deferit justiției, în stare de libertate, pe Ștefan Feraru, consilier juridic în cadrul Prefecturii Buzău la data faptelor, pentru luare de mită și abuz în serviciu, pe Maria Buleandră, la data comiterii faptei șef al Serviciului Controlul Legalității, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei și Relații cu Autoritățile Locale, pentru instigare la infracțiunea continuată de abuz în serviciu, pe Liliana Panaete, secretar al comunei Gura Teghii, pentru fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, abuz în serviciu, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, pe Anton Constantin, administrator al unei societăți comerciale, pentru spălare de bani, pe Eduard Gabriel Moiseanu, inginer silvic angajat la Ocolul Silvic Siriu SRL, acuzat de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale și constituire a unui grup infracțional organizat. O altă persoană trimisă în judecată este Gheorghe Poenaru, administrator al SC Forestiera Ardeleana SRL la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit procurorilor DNA, în 2010, Gheorghe Ceteraș și Gheorghe Poenaru, Eduard Gabriel Moiseanu și Mihail-Cosmin Vasile s-au înțeles să obțină, în condiții de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5.134,29 hectare de teren forestier care aparținuse Societății Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră, în numele nou-înființatei SC Forestiera Ardeleana SRL, administrată de Poenaru.

În acest scop, în perioada ianuarie-decembrie 2011, Ceteraș i-a remis 1.000.000 de euro, în două tranșe, lui Ion Irimia, angajat al Romsilva, care a pretins că are influență asupra prefectului de Buzău Paul Beganu și a altor funcționari din cadrul regiei pentru a-i determina să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5.132,29 de hectare revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, susțineau procurorii. Potrivit sursei citate, în același scop, în prima jumătate a anului 2011, Ceteraș i-a remis 1.000.000 de euro prefectului de Buzău Paul Beganu, în legătură cu emiterea unei adrese conținând mențiuni nereale, nepromovarea intereselor Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău în dosarele aflate pe rolul instanțelor având ca obiect suprafața respectivă de pădure, urgentarea punerii în posesie în condiții de ilegalitate a lui Ceteraș și eliberarea titlului de proprietate.

În 22 iulie 2011, pentru a di¬simula proveniența din luare de mită a sumei de 45.000 de euro, Beganu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în care a menționat un preț supraevaluat, care nu a fost achitat în realitate de către Anton Constantin, în calitate de cumpă¬rător.

Potrivit DNA, în schimbul banilor primiți ca mită, Beganu a falsificat, în ianuarie 2011, o adresă, și a determinat-o pe Liliana Panaete să falsifice o altă adresă, astfel încât Ceteraș să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moștenitorii nu au primit răspuns la contestațiile formulate. Aceasta în condițiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor nu a suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.

Tranzacții suspecte

Gheorghe Ceteraș, acuzat că a dat mită pentru retrocedarea frauduloasă a mii de hectare de pădure, a atras atenția autorităților atunci când a făcut retrageri uriașe în numerar. Procurorii DNA spun că banii au fost folosiți ca șpagă.

Ancheta în cazul retrocedării ilegale a 5.134 hectare de teren forestier, situate pe raza comunei Gura Teghii (Buzău), a început după ce unul dintre oamenii de afaceri implicați în dosar, ¬Ghe¬orghe Ceteraș, a făcut retrageri uriașe de numerar din bancă, imediat după ce a vândut întreaga suprafață unei societăți străine.  Tranzacția a avut loc pe 15 iunie 2011, iar suma încasată de Ceteraș a fost de 99.787.721 de lei, aproximativ 21,7 milioane de euro. La câteva zile după ce banii i-au fost virați în cont, Ceteraș a retras din bancă 1.507.500 de euro (17 iunie 2011), 1.507.500 de euro (20 iunie 2011), 1.005.000 de euro (22 iunie 2011) și 1.005.000 de euro (24 iunie 2011). Potrivit DNA, aceștia bani au fost folosiți pentru a-i plăti pe funcționarii statului.

Tranzacțiile au fost considerate suspecte de Oficiul Național de Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care a sesizat procurorii pentru verificări suplimentare. În acest dosar sunt zeci ore de înregistrări ambientale, iar mai mulți funcționari au recunoscut mai multe ilegalități care se făceau în Primăria din Gura Teghii și la Prefectura Buzău.

 Cine este artizanul afacerii

Eduard Gabriel Moiseanu, Mihail Cosmin Vasile, Gheorghe Petre Vlad Poenaru și Gheorghe Ceteraș au constituit, în a doua jumătate a anului 2010, un grup infracțional organizat care să pregătească și să pună în aplicare planurile săvârșirii unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, dare de mită și de cumpărare de influență, în scopul precizat al obținerii , în condiții de ilegalitate și în regim de urgență, a  reconstituirii  dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de aproximativ 5.000 hectare, situat pe raza comunei Gura Teghii, județul Buzău.

Astfel, conform declara¬țiilor lui Gheorghe Petre Vlad Poenaru și ale lui Eduard Gabriel Moiseanu, în perioada în care acesta din urmă ocupa funcția de șef al Ocolului Silvic Nehoiu l-a cunoscut pe cel dintâi care solicita documente cu privire la drepturile de proprietate ale Societății Anonime ,,Ardeleana“ pentru Industrie Forestieră asupra pădurilor din zona Gura Teghii, între cei doi intervenind „o relație de amiciție”.

În anul 2010, după ce Moiseanu și-a dat demisia din cadrul Direcției Silvice Buzău, cu ocazia unei întâlniri avute cu Poenaru l-a întrebat despre stadiul în care se află solicitările acestuia de reconstituire a dreptului de proprietate pentru Societatea Anonimă ,,Ardeleana“ pentru Industrie Forestieră. Moiseanu a obținut astfel o copie de pe documentele aflate în posesia lui Poenaru referitoare la solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în anul 2006 la Primăria com. Gura Teghii.

După ce a analizat aceste documente, Moiseanu l-a contactat pe avocatul Mihail Cosmin Vasile, rudă de gradul III cu acesta, și fost coleg în cadrul Direcției Silvice Buzău,  căruia i-a prezentat înscrisurile obți¬nute de la inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad. Ulterior a urmat o întâlnire între cei trei, în cadrul căreia au hotărât continuarea demersurilor în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.

Conform declarației lui Moiseanu, după aproximativ o lună de zile, a fost sunat de  Mihail Cosmin Vasile care i-a solicitat să se întâlnească cu el și Ceteraș Gheorghe, persoană dispusă să suporte ,,cheltuielile ocazionate de această retrocedare”.

Ulterior au avut loc mai multe întâlniri între cei patru în cadrul cărora au convenit asupra modului în care urmau să acționeze în continuare.

Cine i-a prezentat lui Ceteraș pădurea ce urma să fie retrocedată

Un martor important în dosar, Marcel Ionescu, apropiat al lui Gheorghe Ceteraș, a explicat că știa cum s-au dat banii către funcționarii statului. De exemplu, în cazul lui Ion Irimia, el a povestit că un milion de euro a fost dat în două tranșe: 500.000 de euro și sub forma unor acțiuni denominate în valută, emise de BNR. Irimia era o persoană influentă printre șefii Romsilva, dar și la Prefectura Buzău, și este cel care i-a prezentat lui Ceteraș pădurea ce urma să fie retrocedată. Pe 15 noiembrie 2014, Irimia a fost filat ambiental, de serviciile secrete, la un restaurant din comuna Cornu (Prahova) atunci când discuta cu un apropiat detaliile șpăgii. El recunoaște că a avut „partea lui” pe care nu o va restitui, pentru că el nu „apare undeva”.

În cauză apare și un anume „Dumitru Buțan”, martor sub acoperire în acest dosar, care a dat o declarație cheie în acest dosar. Acesta era reprezentantul unei societăți foresteriere din Luxemburg, interesată de achiziția a sute de hectare de pădure, iar în martie 2011 a avut o întâlnire cu Ceteraș la o pizzerie din orașul Nehoiu. Potrivit lui „Dumitru Buțan”, i-a spus că nu are niciun fel de probleme cu reconstituirea dreptului de proprietate întrucât „i-a dat personal judecătorului, care instrumenta cauza suma de 250.000 euro”. „Bani pe care el, personal, i-a înmânat judecătorului la domiciliul acestuia din urmă, care îl aștepta în papuci de casă”, a povestit martorul. După o lună de la discuție, în aprilie 2011, Ceteraș câștiga procesul la Pătârlagele.

6 Comentarii

  1. Îți intră un hoț în casă, îți fură televizorul, îl vinde unui vecin de-al tău. Justiția bagă hoțul la pușcărie, tu rămâi tot fără televizor iar vecinul care a cumpărat televizorul furat nu este deranjat de justiția statului de drept.
    Ești mulțumit?

  2. În afacerea asta s-a vândut pielea ursului din pădure. Nu s-a înfăptuit nicio justiție. Păgubitul (Primăria Gura Teghii) a rămas tot păgubit, pădurea care i-a aparținut a ajuns în proprietatea unei firme germane SC SRN SilvirRom GmbH fiind cumpărată de la Ceteraș cu 21,7 milioane de euro. S-ar fi înfăptuit justiție dacă se recuperau acești bani, se înapoiau firmei germane, se anula contractul de vânzare-cumpărare și pădurea revenea proprietarului de drept. Ce s-a făcut până în acest moment nu se poate numi justiție ci orice altceva. Încă o dată se dovedește că DNA-ul a fost înființat să protejeze interesele străinilor în România și nu să înfăptuiască justiție.
    Să nu-mi spună nimeni că firma germană a fost de bună credință! Mai bine mă înjură!

  3. Bun. Și în proprietatea cui sunt acum cele 5.132,29 hectare de pădure? Au revenit ele la proprietarul de drept? Evident că nu. Aici nu vorbim de distrugerea unei instalații furate pe care n-o mai poți restitui. Pădurea este tot acolo, n-a migrat în Luxemburg. Și atunci unde este justiția?
    Eu dacă cumpăr cu bună credință o mașină și se constată ulterior că este furată atunci mi se confiscă! De ce nu au revenit și hectarele de pădure în proprietatea primăriei Gura Teghii dacă retrocedarea a fost nelegală?

  4. Ela, dacă tot compari bacul cu 5100 hectare de pădure și șpăgi de 5 milioane de euro nu ai de reclamat și vreo afacere cu niște legături de leuștean, mărar, ceva?…

  5. Cand vedem o astfel de decizie si in cazul celor implicați în fraudarea bacului de acum câțiva ani…..s-a scris săpt trecuta despre acest subiect….chiar nu se sesizează nimeni?Mai este mult până vom felicita cu adevărat pe domnii judecători….

  6. Bravo domnilor judecatori, asa mai merge. Parca zic eu, ca incepe sa functioneze „statul de drept” si institutiile legiuitoare isi fac datoria cu onoare.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker