Fără femei în funcții publice: România, umăr la umăr cu Congo. Care este situația la Buzău

Ce se mai întâmplă cu proiectele de lege privind reprezentarea femeilor în politică? Mai nimic pentru că nu există voință ca numărul femeilor din Parlament sau din administrația publică locală să crească, arată o analiză HotNews.

În prezent, în Parlament se află în dezbatere două proiecte de lege care ar introduce cotele de gen. Primul este depus în martie 2022, la inițiativa Partidului Național Liberal, și susținut de parlamentari din toate formațiunile politice, și prevede ca listele de candidaţi pentru Parlament, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei nume, să fie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33 la sută atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse. Un al doilea proiect de lege inițiat în octombrie 2022 de Partidul Social Democrat îi are drept co-autori pe Gabriela Firea și Marcel Ciolacu și prevede prezența femeilor în proporție de 30 la sută pe listele de candidaţi la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice. Ambele inițiative legislative se află în diferite stadii în dezbaterea Parlamentului și, susțin surse parlamentare, au șanse diferite de adoptare. Mai exact, ultimul proiect privind prezența femeilor în consiliile de administrație ale instituțiilor publice are șanse să fie adoptat în acest an având susținerea PSD, dar este puțin probabilă adoptarea ca atare a articolelor privind prezența feminină de 30 la sută pe listele la alegerile locale.

Prezența de 30 la sută pe liste la alegerile locale e greu de pus în aplicare mai ales în România de astăzi, unde în mediul rural femeile nu fac politică, au explicat sursele parlamentare citate de HotNews.

Celălalt proiect de lege care prevede introducerea cotelor de gen pe listele la alegerile parlamentare nu are șanse de a fi adoptat în acestă legislatură, susțin aceleași surse HotNews.ro, pentru că niciunul dintre partidele parlamentare nu ar dori cu adevărat să asigure prezența femeilor în proporție de 33 la sută în Parlament. Senatul a adoptat în mai 2022 proiectul de lege amendat, astfel încât pe listele de candidaţi propuse de partidele politice s-ar asigura o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în cele două Camere ale Parlamentului. Varianta adoptată de Senat prevede reprezentarea femeilor pe locurile eligibile. Mai exact, listele pentru Senat, respectiv Camera Deputaților se realizează prin alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă. Prin acest amendament prezența în proporție de 33 la sută a femeilor ar fi asigurată la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat. Senatul a adoptat proiectul de lege în mai 2020 și de atunci au trecut zece luni de zile. Coaliția PSD-PNL-UDMR are o largă majoritate în Parlament, dar inițiativa legislativă zace blocată în comisiile de specialitate.

Cum arată egalitatea de gen în România…

Reprezentarea politică a femeilor în România este departe de recomandările făcute de Comisia Europenă care își dorește să dea un exemplu și până în 2024, astfel încât jumătate din legislativul european să fie reprezentat de femei. În prezent nici 20 la sută dintre senatori de deputații din Parlamentul României sunt femei.

Din 466 de senatori și deputați, doar 88 sunt femei, adică 18,8 la sută. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5 la sută, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39 la sută sunt femei. Comisia Europeană are un obiectiv ambițios ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei. Între timp, la București, în Guvern sunt doar două femei: ministrul Familiei, Gabriela Firea, și ministrul Educației, Ligia Deca.

Ungaria este singurul stat din UE care are în componența guvernului doar o femeie. Cu două femei în guvern sunt România, Grecia, Letonia și Malta. La polul opus se regăsește Spania, care are un guvern a cărui conducere este formată din 23 de persoane și în care se regăsesc 14 femei. În medie, guvernele din UE sunt formate din 19 persoane, iar în componența lor există cel puțin șase femei. Într-un clasament realizat de către World Economics Forum în 2021, România se află la coada clasamentului în ce privește puterea femeilor în politică, cam la același nivel cu Republica Democratică Congo.

În ceea ce privește Parlamentul, PSD are 23,7 la sută femei (37 din 156 de parlamentari), PNL 18,8 la sută (22 din 117 parlamentari), USR are 15,9 la sută (11 din 69 de parlamentari), AUR 12,5 la sută (5 din 40 de parlamentari) și UDMR are 10,3 la sută (3 din 29 de parlamentari). Calculul vizează începutul sesiunii din toamnă, după demisiile în serie de la PNL sau USR. Totodată, grupul minorităților din Parlament nu are niciun reprezentant din rândul femeilor.

Procentul total de femei parlamentar este de 17 la sută, în scădere față de 2016, când procentul era de 19 la sută. Și atunci, PSD trimitea în Parlament cele mai multe femei (23 la sută), fiind urmat de USR (18 la sută) și PNL (17 la sută). Înainte de aceasta, procentul femeilor care au deținut un mandat de parlamentar în legislatura 2012-2016 a fost 11,5 la sută.

… și la Buzău

• Județul Buzău este reprezentat la nivelul Parlamentului de o singură femeie, senatorul Liliana Sbîrnea.
• La capitolul primari, două unități administrativ-teritoriale (din 87) sunt conduse de femei: comunele Puiești (Rodica Bârlă) și Robeasca (Domnica Vlad). Lor li se adaugă viceprimarul municipiului Buzău Oana Matache.
• Consiliul Local Municipal Buzău are în componență două femei (din 23 de membri): Oana Gheorghiu și Oana Matache.
• Consiliul Local Municipal Râmnicu Sărat are în componență șase femei (din 19 membri): Marieana Apostol, Carmen Iuliana Bălan, Voichița Maria Dorobanțu, Viorica Georgeta Țârdeanu, Cornelia Pușcașu și Manuela Camelia Sava.
• Trei femei (dintr-un total de 33 de membri) fac parte din Consiliul Județean: Corina Holban, Cristina Iacob și Mirela Petre. Din componența inițială (septembrie 2020) a deliberativului județean au dispărut Marieta Boloș și Carmen Ichim.

Viceprimarul Oana Matache a anunțat, miercuri, pe Facebook, că Partidul Social Democrat a lansat, cu ocazia zilei de 8 Martie, campania „Femeile ne dau puterea”, dedicată încurajării promovării femeilor în funcții publice: „Fac parte dintr-un partid al cărui lider susține în mod real, prin fapte, promovarea femeilor și a tinerilor, a oamenilor competenți în general. Astăzi, la invitația domnului președinte al Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu, femeile social-democrate s-au bucurat de întâlnirea și dezbaterea despre încurajarea promovării femeilor în funcții publice. Cu ocazia zilei de 8 Martie, PSD a lansat campania <Femeile ne dau puterea>, în cadrul căreia au contribuit toate filialele partidului”, a scris Oana Matache pe Facebook.