Digitalizarea poate transforma transportul, urbanismul și gestionarea resurselor dintr-un oraș, iar tranziția României către conceptul de Smart City a înregistrat „progrese remarcabile” în ultimii ani, cu mai multe orașe proactive, cum ar fi Buzău, Iași, Cluj sau Brașov. Totuși, implementarea proiectelor de digitalizare în administrația publică la standarde internaționale va depinde de adaptarea rapidă a administrației, provocarea fiind chiar factorul uman și „capacitatea de înțelegere a faptului că acum se construiește pentru viitor”, a spus Eduard Dumitrașcu, președinte Asociația Română pentru Smart City, într-un interviu pentru Economica.net.
Asociația Română pentru Smart City a fost înființată în 2016 și numără peste 300 de membri și parteneri. Primul proiect a fost la Alba Iulia, iar până în prezent, au fost implementate peste 1.000 inițiative. Un alt proiect, în colaborare cu Aquaserv Târgu Mureș, a fost realizat pentru detectarea pierderilor de apă în rețelele orașului. Monitorizarea prin aplicația smart a confirmat aceste scurgeri, care, odată remediate, au prevenit pierderi de 100.000 mc apă/an, și a dus la economii de aproximativ 120.000 de euro pe an.
„Conceptul de <smart city> din 2023 reflectă evoluția rapidă a tehnologiei și a nevoilor societății. De la simpla digitalizare din anii ’90, am ajuns la integrarea avansată a tehnologiei în anii 2000, exploatarea Internetului Lucrurilor/Internet of Things și a inteligenței artificiale în anii 2010, și adaptarea la schimbările climatice și provocările globale în anii 2020. Cu integrarea Realității Augmentate, blockchain și a altor tehnologii emergente, orașele au început să promoveze participarea civică activă. Pandemia COVID-19 a accelerat acest parcurs și a evidențiat nevoia de adaptare rapidă”, mai spune Eduard Dumitrașcu.
Tranziția României către conceptul de Smart City a înregistrat progrese remarcabile în ultimii ani, cu mai multe orașe proactive în adoptarea tehnologiilor inovatoare. Orașe precum Cluj-Napoca, Iași și parțial București se disting în mod special, având numeroase proiecte și inițiative care le plasează în avangarda acestei evoluții.
Există orașe care înțeleg parcursul și își caută povestea de succes. Acesta este un model de dezvoltare asumat. Spre exemplu Buzăul, care pune accent pe economia circulară, Brașov, care își dorește să ajungă reper în ceea ce privește mediul, sau Suceava, intrată în proiectul orașelor sustenabile. Totuși, este esențial ca toate orașele să continue investițiile și adaptarea la nevoile cetățenilor într-o lume în continuă schimbare.
Se știe deja că Buzăul are prima școală din țară bazată pe economia circulară, iar investițiile în această direcție nu vor întârzia să mai apară.
„În contextul unui Smart City, integrarea serviciilor publice digitale transformă radical modul în care cetățenii interacționează cu administrația și beneficiază de serviciile publice. Având în vedere poziția României în clasamentul DESI, deși țara a făcut pași semnificativi în digitalizare, esențial ar fi să îmbunătățim competențele digitale. Dacă însă ne uităm la progresele realizate de la înființarea ADR-ului (Autoritatea pentru Digitalizarea României), acum vorbim de cloud guvernamental, de un cadru legislativ mult mai apropiat de evoluția orașelor inteligente și, drept urmare, putem să considerăm că suntem în direcția corectă. Avantajele sunt multiple: eficiență crescută, timp redus pentru procese birocratice și un acces mai facil la informații. Totodată, această tranziție vine și cu provocări, cum ar fi necesitatea educării populației în utilizarea noilor tehnologii și asigurarea securității datelor într-o eră digitală”, mai spune Eduard Dumitrașcu.
