Astăzi, 21octombrie, sărbătorim Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Potrivit Scripturii (Viețile Sfinților), când a împlinit trei ani Fecioara Maria a fost dusă de părinții ei Ioachim și Ana la biserică, împlinind făgăduința lor de a duce în dar lui Dumnezeu pe cel născut.
Intrarea Maicii Domnului în biserică este considerată și „Sărbătoarea Luminii”. În tradiția populară se spune că în această zi, cunoscută ca și „Ovidenie”, se deschid cerurile, iar oamenii pot să înțeleagă graiul animalelor.
Despre această zi, cercetătoarea Antoaneta Olteanu, citată de Muzeul Țăranului Român, consemnează în „Calendarele poporului român” despre unele tradiții și obiceiuri pe care le împlinesc mai ales oamenii de la sate. „Ca și la Crăciun, se deschide cerul și vitele vorbesc. Uneori se spune că frumusețile cerului sunt văzute numai de cei prea buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au văzut la ochi femeie. Această sărbătoare se ține pentru ochii ce văd, pentru vedere.
În această zi se dă de pomană lumina de veci, lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. De asemenea, se aprind lumânări și se dă de pomană de sufletul celor înecați, morți fără lumânare la căpătâi, morți în întuneric, ca să aibă și ei pe lumea cealaltă calea luminată.
Ziua în care începe iarna, Ovidenia, este o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul iernii, al morții. Tema centrală a legendelor mitologice consacrate acestei zile fiind văzul, vederea, prima apariție, prima vedere – viziune – a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide ș.a., atrage după sine numeroase practici magice apotropaice (pentru a avea o bună vedere, pentru ochi) sau de propițiere (luminile pentru cei care au murit fără lumânare – lumina de veci)”, se arată în „Calendarele poporului român” (Paideia, 2000)
