Dosarul fraudelor informatice de la de la Direcţia Economică a Primăriei Buzău, o nouă amânare
Dosarul fraudelor informatice de la Direcţia Economică a Primăriei Buzău a primit o nouă amânare la termenul de joi. Astfel, cercetarea judecătorească se va relua pe 14 aprilie 2020. Între timp, la dosar a ajuns completarea la raportul de expertiză. Odată depuse alte obiecţiuni, o primă sentinţă în acest dosar ar putea fi din nou amânată. Situaţia pare a conduce către amânarea judecăţii până la prescrierea faptelor, precum în dosarul ,,Orizont” în care fostul primar Constantin Boşcodeală a scăpat de răspunderea penală, însă a fost obligat să achite prejudiciul, împreună cu ceilalţi inculpaţi din cauză. Este greu însă de crezut că prejudiciul va fi vreodată recuperat.
Dosarul infracţiunilor informatice de la Direcţia economică a Primăriei Buzău în perioada mandatului fostului primar Constantin Boşcodeală este unul exploziv, atât prin natura infracţiunilor săvârşite de responsabili ai Direcţiei Economice, în frunte cu directorul executiv al acesteia, Ion Gegea, omul cu cel mai mare salariu din Palatul Comunal până în momentul reţinerii şi arestării sale, prin numele persoanelor implicate – care duc, se pare, până la persoane din fostul Executiv al Primăriei Buzău -, dar şi prin numele beneficiarilor respectivelor infracţiuni, persoane fizice şi juridice, care au fost „radiaţi“ din evidenţe ca fiind datori la bugetul local al municipiului, prin taxe, impozite sau amenzi neachitate de-a lungul timpului.
Prejudiciu de peste 2,6 milioane lei
Reamintim că, pe 17 noiembrie 2015, un număr de 13 funcţionari de la Direcţia Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzaţi de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiaţi la sediul DIICOT Buzău.
Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe şi impozite locale de către agenţii economici favorizaţi se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulaţie se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2010-2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău, s-a constituit un grup infracţional organizat format din mai mulţi funcţionari publici, care activau în cadrul compartimentelor de colectare, urmărire şi executare a creanţelor persoanelor fizice şi juridice. S-a reţinut că membrii grupului au introdus în sistemul informatic de taxe şi impozite date nereale, prin care au fost clasate şi anulate nelegal un număr de 114 amenzi contravenţionale, parte din ele vizând funcţionari cu atribuţii de conducere la nivelul unor instituţii publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliţie“, se precizează într-un comunicat al DIICOT, în care se mai arată că „în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către doi agenţi economici, nu au urmărit, executat şi încasat creanţele fiscale datorate cu titlu de impozite şi taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum şi a amenzilor contravenţionale aplicate unor persoane juridice“.
Cu trei săptămâni înaintea declanşării anchetei propriu-zise, pe 22 octombrie 2015, procurorii DIICOT au efectuat, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul SCCO Buzău şi BCCO Ploieşti, cu suportul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii, percheziţii la Primăria Buzău, prilej cu care au ridicat mai multe calculatoare.
După audierile-maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, Ion Gegea, a fost reţinut şi apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu. Aceeaşi măsură a fost luată încă de la început în cazul a patru funcţionari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, un funcţionar al aceluiaşi serviciu, Mihai Bogdan Neamu, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice, Virgil Toşu şi un subaltern al acestuia, George Bunea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, reţinută atunci de procurorii DIICOT, a plecat, acasă după ce ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore a expirat.
Printre cele 50 de firme, se numără câteva, unele nu foarte cunoscute, dar care dau o imagine clară a faptului că încrengătura de tip mafiot din Palatul Comunal – şi în care funcţionarii inculpaţi de procurorii DIICOT au avut, se pare, doar rolul de executanţi – are rădăcini în birourile celor care au avut putere de decizie din Primărie şi cuprind rude ale acestora, precum şi clienţi politici.
