Profesoara Mihaela Zaman, despre proba de Matematică de la Evaluare: „Mă aștept să fie note de 10 mai multe decât în alți ani!”

Elevii de clasa a VIII-a au susținut miercuri, 21 iunie, proba la Matematică a examenului de Evaluare Națională 2023. Doar două exerciții dintre cele 18 primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de Matematică de la Evaluarea Națională 2023 au fost mai puțin abstractizate și au avut elemente care să amintească de aplicabilitatea matematicii în viața reală. Este vorba despre problema 1 de la subiectul al III-lea, în care elevii aveau de explicat de ce peste 2 ani vârstele Mariei și ale bunicului său nu fac 60, și despre problema 6 de la subiectul I, în care elevii au avut o diagramă simplă pe care trebuia să o interpreteze corect.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică  la Școala nr. 5 din municipiul Buzău, a declarat pentru OPINIA câteva considerente legate de dificultatea subiectelor pe care le-au avut de rezolvat elevii la Evaluarea Națională.

Cadrul didactic buzoian apreciază că subiectele au fost de nivel mediu, dar că au fost și subiecte mai dificile și că nota 10 nu se va lua cu una-cu două, dar că vor fi și note maxime, poate chiar mai multe decât la examenul de anul trecut. Asta pentru că pe foaia de examen au fost și subiecte care pun în valoare copiii de nota 10.

„Nu au fost subiecte grele, dar au fost și subiecte care făceau un elev să-și arate potențialul. Nu a fost greu, dar nici nu pot să spun că toată lumea va lua note de la 9 în sus. Mă aștept să fie note de 10 mai multe decât în alți ani, dar și anul trecut au fost subiecte accesibile”, spune profesoara de matematică. Optimismul profesoarei Mihaela Zaman  cu privire la reușita elevilor în a rezolva subiectele vine din încrederea că  „un copil care a muncit oră de oră nu ar fi trebuit să aibă probleme la genul acesta de subiecte. La partea I și a II-a au fost lucrurile foarte clare din punctul meu de vedere. La partea a III-a trebuiau să mai lucreze. Dacă copilul s-a pregătit oră de oră trebuia ca nota să fie de la 7 în sus”. De altfel, prima reacție a cadrului didactic, care este și diriginte al clasei a VIII-a, imediat după încheierea probei scrise, a fost să spună că nivelul de dificultate al subiectelor a fost mediu spre ușor, după ce a văzut și reacțiile elevilor săi. „Mie mi s-a părut de nivel mediu spre ușor. Copiii mei, când au ieșit din examen, au spus că a fost ușor”.

Problema de construcție geometrică, un subiect care ar putea face diferența pentru nota 10

La capitolul subiecte „pentru nota 10”, cadrul didactic menționează exercițiul 5 de la subiectul al III-lea. Și asta pentru că știe din experiența sa de cadru didactic că elevii au subiecte preferate și subiecte mai puțin agreate, iar acesta ar putea fi unul dintre cele pe care elevii nu le prea îndrăgesc.

„Un subiect pentru copiii de 10 ar fi problema de la subiectul III, exercițiul 5; a fost un pic mai complicată ca și figură geometrică pe care trebuiau să o realizeze. A dat și puțină <asemănare> acolo, în rezolvare. Copiii de nota 10 sigur s-ar fi descurcat. Pentru un copil cu o pregătire mai slabă, ar fi fost un pic mai dificil. Cred  că ar fi trebuit să știe teorema lui Thales. Mai aveau și niște construcții de făcut. Elevii se descurcă un pic mai greu la a construi figuri geometrice. În general, copiii au capitole pe care le agrează și capitole pe care nu;  sau așa se întâmplă cu copiii mei de la Școala nr. 5 din Buzău. Ei preferă teorema lui Pitagora, teorema catetei; acolo unde intră probleme de asemănare, unde se aplică teorema fundamentală a asemănării sau triunghiuri asemenea, se mai opresc; nu neapărat că nu ar ști, dar spun că e un pic mai greu”, explică profesoara Mihaela Zaman.

Primul subiect ar fi trebuit să fie rezolvat de toți elevii. Acesta le-ar putea aduce nota 7. Sunt subiectele tip grilă, în număr de 12. Mai ales că, spune cadrul didactic, acest tip de subiect s-a regăsit în toate modelele puse la dispoziție de Ministerul Educației.

„A fost cam în aceeași linie cu simularea și ar fi trebuit să îl facă toată lumea. Aici au avut un exercițiu de calcul, apoi au avut o proporție, unde trebuia să facă produsul pe diagonală și apoi să înlocuiască; au avut un calcul cu interval, unde trebuia să calculeze cel mai mare număr din interiorul intervalului; despre interval învață în clasa a VIII-a, rapoartele și proporțiile se fac în clasa a VI-a, iar calculele de la exercițiul I se fac în clasa a V-a. Apoi au avut să citească un grafic,  despre care elevii studiază în clasa a VI-a și a VII-a; nu ar fi trebuit să existe  probleme să-l interpreteze. La geometrie au mai avut o problemă cu segmentele, care  se fac  în clasa a V-a și în a VI-a; trebuiau să vadă că dacă două segmențele au 10, toate trei fac 15; au mai avut o problemă cu cercul cu arce egale și trebuiau să împartă 360 la 8, dacă știau că măsura cercului este de 360 de grade”, precizează profesoara de matematică, care explică mai departe că acest tip de exerciții se regăsea în testele de antrenament. „Eu am lucrat la școală cu elevii toate testele de antrenament din anii trecuți. Am lucrat la clasă toate testele de antrenament și de anul trecut și din urmă cu doi ani. Am lucrat mai ales pe structura nouă a subiectelor. Acolo se întâlneau cam toate exercițiile din acest examen. Cu mici excepții, cum ar fi exercițiul cinci”, mai spune cadrul didactic.

În ceea ce privește subiectele de geometrie, profesoara de matematică spune că elevii au avut să stabilescă distanța de la un punct la un plan și că au mai avut de calculat și diagonala pătratului, care se rezolva aplicând formula. Prin urmare, au avut exerciții unde trebuiau să știe formula și să o aplice, atât și nimic mai mult.

Vezi AICI subiectele examenului de Matematică de la Evaluarea Națională.