Economic

DOCUMENT | Care sunt cele mai bogate comune din județ

În ciuda faptului că au statut de comune, mai multe localități din țara noastră au venituri mai mari decât unele municipii și orașe mari, unele chiar reședințe de județ. În clasamentul acestor comune întâlnim Chiajna (Ilfov), Florești (Cluj), Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș) sau Ariceștii Rahtivani (Prahova). Toate acestea au venituri proprii mai mari decât, de exemplu, Alexandria, reședința județului Teleorman, sau decât orașe turistice celebre cum e cazul Bușteniului sau Predealului.

Chiajna este considerată cea mai bogată comună din România. Are un buget de peste 20 de milioane de euro anual, mai mare decât a multor orașe. Media bugetelor anuale pentru orașele care nu sunt municipii este de sub opt milioane de euro.

Probabil că ați fi crezut că localitatea cu cea mai tânără și cea mai educată populație din România e Capitala. Greșit! Este o comună de lângă Cluj, mai exact localitatea Florești, arată un raport al Băncii Mondiale, publicat recent. Raportul analizează din punct de vedere demografic județul Cluj și propune scenarii cu privire la dezvoltarea acestuia. În comuna Florești locuiește cea mai tânără și educată populație din țară. Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie.

Pe de altă parte există comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50 la sută.

Care este situația în Buzău

În județul Buzău, cele mai bogate comune sunt și cele în care populația a crescut considerabil în ultimii ani, iar aici amintim localitățile Vadu Pașii, Mărăcineni sau Merei, care ocupă locuri fruntașe într-un clasament al comunelor, în funcție de veniturile proprii ale Primăriilor.

Vadu Pașii (în trecut, Scurtești) este formată din satele Băjani, Focșănei, Gura Câlnăului, Scurtești, Stăncești și Vadu Pașii (reședința).

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vadu Pașii se ridică la 9.726 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.311 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,18 la sută), cu o minoritate de romi (1,01 la sută), iar pentru 8,78 la sută nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,39 la sută), iar pentru 9,28 la sută nu se cunoaște apartenența confesională.

Mărăcineni este formată din satele Căpățânești, Mărăcineni (reședința) și Potoceni. Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărăcineni se ridică la 9.653 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.279 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,58 la sută), iar pentru 6,93 la sută nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,98 la sută), iar pentru 7,55 la sută nu se cunoaște apartenența confesională.

Merei este formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Merei se ridică la 6.785 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.803 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,26 la sută), cu o minoritate de romi (3,45 la sută), iar pentru 6,22 la sută nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,85 la sută), iar pentru 6,84 la sută nu se cunoaște apartenența confesională.

La polul opus întâlnim localitățile cu o populație mult mai mică. Este vorba despre Colți, Odăile și Pardoși, care, de altfel, sunt pe ultimele locuri și la nivel național, nu doar județean. Aici, veniturile proprii în 2022 au fost sub 1 milion de lei, potrivit HotNews.ro. De altfel, sunt șase comune din Buzău care au avut veniturile proprii pe anul 2022 sub un milion de lei.

Vezi AICI veniturile proprii ale Primăriilor din județul Buzău în anul 2022

 

Articole similare