Cultură

Doamna Neaga, „regina Buzăului”, între adevărul istoric și legende

Sociologul și publicistul buzoian Gheorghe Petcu revine în peisajul editorial cu o nouă lucrare dedicată istoriei locale. Este vorba despre volumul „Doamna Neaga din Cislău, regină a țării Românești – Legende și adevăr”, o lucrare în cadrul căreia autorul a încercat ca, pe baza cerce­tărilor istorice, să arate cât este mit și cât este adevăr în legendele pe care românii le-au atribuit celei supranumite „Regina Buză­ului”.

Doamna Neaga, soția lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), este ero­ina multor povești din folclorul românesc.

„Am încercat să merg pe firul multelor legende atribuite doamnei Neaga și să arăt cititorilor cât adevăr există în acestea și cât este mit. Titulatura de <regină> a doamnei Neaga vine și ea de la o legendă. Doamna Neaga a făcut o vizită la Kiev, care apar­ținea de regatul po­lonez și acolo este întrebată cine este. Ea spune că este doamna lui Mihnea din neamul Basarabilor, iar po­lonezul concluzionează: <Deci sunteți regina Țării Românești>”, declară ­Gheor­ghe Petcu.

Autorul spune că Doamna Neaga este născută la Buda Crăciunești, la Cislău, fiind fiica lui Vlaicu Clu­cerul care slujise la mai mulți domnitori, inclusiv la ginerele lui, și avea foarte mare avere. Pe atunci căsătoriile nu se făceau din dragoste, ci „se căsătoreau averile între ele”.

„Astfel, Doamna Neaga avea pe Mitrea, o rudă care i-a adus firman de domnie lui Mihnea Basarab, viitorul Mihnea Turcitul. Mitrea a intervenit pentru căsătorie, care a avut loc în 1582 după ce s-a oferit dota cea mai mare”, mai spune Gheor­ghe Petcu.

Despre sinuciderea fetelor ei în fântâna de la Lapoș    

Doamna Neaga era stă­până a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăj­dana, Sărate, Valea Sche­ilor.

O altă legendă despre Doamna Neaga abordată de Gheorghe Petcu este cea referitoare la sinuciderea fetelor sale, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea în fața urmăritorilor turci. În anul 1591, soțul Doamnei Neaga, Mihnea, trece de partea turcilor („se tur­cește”). Doamna Neaga, nevrând să îl urmeze pe aceasta cale, știind să prețuiască posibilitățile sale și poziția sa, dedicându-se „facerii de bine” (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Cislăului, aici simțindu-se în siguranță.

„Legenda spune că turcii au urmărit-o și le-au spurcat pe cele două fete ale iei. Am căutat și am des­coperit anii nașterii, una avea 5 ani, alta 6 ani. Deci nu se putea vorbi de așa ceva. Nu violau turcii copii. Legenda mai spune că în februarie fuge la Buda Crăciunești, ajunge la Lapoș, alături de cele două fete ale sale, și când au sosit turcii, fetele s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de <Zidul Doamnei Neaga>. Nu este adevărat. Au folosit despre un tunel prin care se putea ieși din cetate. Dovadă că fetele doamnei Neaga nu s-au aruncat în fântână le regăsim în istorie. Una dintre ele s-a căsătorit cu Moise Movilă”, mai declară Gheorghe Petcu.

Calul potcovit invers și expresia „la Cucuiata”    

O altă legendă spune că atunci când amenințarea s-a ivit și în aceste locuri, doamna Neaga a cerut să fie potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Potrivit autorului această legendă ar fi adevărată.

„Cu siguranță ați auzit de expresia <vine de la Cucuiata>. Și această vorbă are legătură cu Doamna Neaga. Se spune că expresia <la cucuiata> vine de la denumirea unui deal de pe Valea Buzăului, în vârful căruia se află ruinele unei mici fortificații vechi de peste cinci secole. Cetățuia de pe dealul Cucuiata de la Grăjdana, comuna Tisău, este ctitorie a Doamnei Neaga. Cetățuia a fost folosită ca un turn de observare: de aici se vedea o mare parte a Văii Nișco­vu­lui până spre râul Buzău. Este așezată într-un loc greu accesibil, de aici și expresia <așezată la Cucuiata> sau <parcă ar fi de la Cucuiata>”, mai spune autorul.

O altă poveste atribuită Doamnei Neaga se referă la ctitorirea Schitului Cetățuia de la Ciolanu. Se spune că fiind retrasă aici, Doamnei i-a murit un copil și neavând unde să-l îngroape, l-a înmormântat în vale la pustnicii ce erau pe vremea aceea. În memoria copilului a zidit acestor pusnici o bi­sericuță cu un zid foarte ­so­lid, împrejmuită cu un alt zid asemenea unei cetăți.

Nepoata Doamnei Neaga devine amanta soțului ei

„În carte veți mai des­coperi și alte lucruri interesante. De exemplu, Doamna Neaga pleacă alături de soțul ei în exil la Rodos, apoi, Petru Cercel plătește la Stambul și îi duce în Tripoli, în Africa. Este prima româncă care ajunge la 1584 în Africa, unde locuiește aproape doi ani. Un alt lucru inedit: din Cislău s-au tras trei domni. Mihnea Turcitul avea o amantă tot din Cislău, nepoata de văr a doamnei Neaga. Se numea Vișa sau Voica. Cu ea a avut Mihnea un copil, Radu. În anul 1591, când Mihnea se turcește, doamna Neaga fuge cu copiii la Buda Crăciunești, iar amanta rămâne cu domnitorul și pleacă la Stambul, împreună cu Radu, care devine foarte cult și ajunge domnitor. Radu Mihnea, căruia îi putem spune fiul vitreg al Doamnei Neaga, a avut doi copii; unul dintre ei, Alexandru Coconul a fost și el domnitor în Țara Româ­nească (1623 – 1627), iar celălalt, Mihai Radu domn al Țării Românești între 1658-1659. Deci, în total trei domnitori care își au originea din Cislău”, mai declară Gheorghe Petcu.

Autorul mai spune că autoritățile locale ar trebui să redea străzii din preajma Bisericii Sf. Îngeri numele Doamnei Neaga, în aminti­rea celei care a finanțat construirea lăcașului de cult. „Strada pe care se află Biserica Sf. Îngeri din municipiu Buzău s-a numit strada Doamna Neaga pentru că ea a făcut donație pentru construirea acestui locaș de cult. În anul 1950 această stradă a primit numele de Vasile Roaită, cel cu sirena de la Grivița; în 1974 se constată că Vasile Roaită a fost informator și se schimbă numele străzii în Ostrovului”, spune autorul.

Gheorghe Petcu va face demersuri pentru ca odată cu împlinirea a 400 de ani de la moartea Doamnei Neaga aceasta să fie trecută în rândul sfinților.

„Cu 123 de ani înaintea de martiriul lui Constantin Brâncoveanu, doamna Neaga, în 1591, refuză să se <turcească>. Brâncoveanu a fost făcut sfânt, dar ­despre doamna Neaga se vorbește prea puțin. Eu propun să fie trecută în rândul sfinților, mai ales că a fost unul din marii ctitori de biserici, mănăstiri, și a contribuit inclusiv la ctitorirea Episcopiei Buzăului. În anul 2023 se împlinesc 400 de ani de la moartea doamnei Neaga”, a mai declarat Gheorghe Petcu.

Cartea „Doamna Neaga din Cislău, regină a Țării Românești – Legende și adevăr” urmează să fie lansată la Cislău în luna august, apariția ei fiind finanțată de Poliana Partal și  de Dumitru Mitroiu, primarul comunei Cislău.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker