Discursul Ministrului Afacerilor Externe la Conferința „Viitorul Asiei” organizată de Nikkei

20 mai 2021

Mulțumesc.

Domnul Naotoshi Okada, președinte Nikkei și CEO al grupului,

Dl Tsuyoshi Hasebe, Nikkei Președinte și CEO

Oaspeți distinși, doamnelor și domnilor,

1. Am marea plăcere să mă adresez celei de-a 26-a Conferințe „Viitorul Asiei” organizată de Nikkei privind modelarea erei post-Covid cu o relevanță specifică pentru rolul Asiei.

2. Acum un an și jumătate, pe măsură ce uriașa pandemie Covid-19 a apărut în lume, am fost cu adevărat surprinși de un eveniment negativ. De atunci, chiar dacă am abordat unele provocări foarte complexe, aceasta își continuă cursul devastator de-a lungul geografiei. Noi, în India, treceon printr-o situație deosebit de dificilă chiar acum. Atenția lumii se concentrează în primul rând asupra sănătății publice. Consecințele economice ale pandemiei au fost desigur resimțite imediat, deși acum și cele sociale încep să se simtă. Ceea ce probabil nu este încă pe deplin înțeles este impactul său pe termen lung asupra ordinii globale, inclusiv asupra viitorului Asiei.
3. Cum remodelează lumea virusul Covid-19? Printre altele, prin schimbarea percepțiilor și calculelor națiunilor despre celelalte state și despre lume. Mai exact, prin:

(i) Dezvăluirea valorii încrederii și transparenței și a importanței lanțurilor de aprovizionare fiabile,

(ii) Sporirea aversiunii la risc într-o lume acum în mod clar mai nesigură și încurajarea autonomiei strategice pentru a aborda dependența excesivă,

(iii) Concentrarea asupra necesității de a crea capacități globale mai mari, astfel încât provocările la scară pandemică să fie îndeplinite mai eficient și

(iv) Prin aceasta promovând globalizarea descentralizată și stabilind lanțuri de aprovizionare rezistente pentru a menține economia mondială.

4. Această pandemie poate fi cea mai gravă din memoria vie; dar ar trebui privită ca o provocare recurentă și nu ca o singură întâmplare. Aceasta solicită cooperarea internațională la o scară care nici măcar nu ar fi putut fi concepută mai devreme. Nici o capacitate națională, oricât de mare, nu poate fi adecvată. Doar deversările din astfel de capacități nu sunt în mod clar suficiente pentru a răspunde nevoilor globale. Chiar și un răspuns colectiv ar putea rămâne insuficient dacă este doar un agregat al capacităților actuale.Ceea ce va trebui acum să conceptualizăm este re-proiectarea modului în care lumea funcționează pentru a se pregăti și a atenua astfel de evenimente cataclismice. Covid-19 a declanșat cu siguranță dezbateri pe probleme precum lanțurile de aprovizionare, guvernanța globală, responsabilitatea socială și chiar etica. Dar pentru mulți dintre noi adunați aici astăzi, aceasta încurajează în mod egal o evaluare obiectivă a lumii contemporane, astfel încât să fim mai bine pregătiți pentru mâine.

   5. Pe măsură ce națiunile contemplă lumea, nu există nicio îndoială că Covid-19 a mutat acul în direcția riscurilor, spre deosebire de oportunități. Acest lucru se reflectă în securitatea națională, dobândind o definiție mai extinsă. În trecut, apărarea, politica și inteligența au condus calculele, cu o oarecare extrapolare în domenii precum resurse, energie sau tehnologie. Cu câteva excepții notabile, cerințele sale au fost echilibrate de cerințele schimburilor globale, de eficiența economică și poate de obiceiurile sociale. Aceste tendințe, de fapt, au devenit mai puternice pe măsură ce mantra globalizării a prins rădăcini mai profunde. Cu toate acestea, pandemia a văzut că capacitățile au fost valorificate, angajamentele dezonorate, lanțurile de aprovizionare blocate, logistica întreruptă și lipsurile create, cu toate anxietățile însoțitoare. Când acest lucru s-a aplicat EIP-urilor, medicamentelor sau ventilatoarelor, ne-am trezit cu toții la securitatea sănătății. Cei care și-au văzut proviziile esențiale amenințate acum au realizat valoarea securității alimentare. Când economiile au încetinit din cauza întreruperilor materiale, am înțeles acum necesitatea securității producției. Puteți să considerați cumpărături la nivel național, preocupări din clasa mijlocie, dublă circulație sau încredere în sine însă nu există nicio îndoială că multe instituții politice încearcă să se protejeze împotriva expunerii excesive la nivel internațional.

5. În părțile lumii care au fost mai conștiente de propria lor globalizare, conceptul de autonomie strategică a început să capete mai multă tracțiune. Eficiența celorlalți ar fi putut întări rezultatele în vremurile bune; acum sunt văzuți ca fiind prea vulnerabili în situațiile dificile. Perturbările au ridicat, de asemenea, îngrijorări naturale cu privire la fiabilitatea și rezistența pe termen lung. În multe zone, a devenit evident că economia globală depinde în mod periculos de centre de producție specifice. Chiar și lumea serviciilor înțelege consecințele dependenței excesive de surse limitate. Fie că este vorba de turism sau călătorie, mobilitate sau off-shoring, valoarea multiplicității și redundanței este realizată mai mult ca oricând.
6. Natura experienței Covid a adus în evidență preocupări de încredere și transparență. Opacitatea nu mai poate fi trecută cu vederea; are implicații reale pentru restul lumii. A fost destul de rău să ne confruntăm cu lipsuri și întreruperi; atât de rău încât ar putea deveni puncte de presiune. Există, de asemenea, îngrijorări cum că suferința financiară cauzată de pandemie ar putea duce la noi vulnerabilități. În consecință, autonomia strategică este acum dezbătută ca o mai mare autosuficiență, parteneriate mai puternice și o multitudine de opțiuni – toate acestea fiind percepute ca parte integrantă a atenuării riscurilor. Aceste cursuri ar putea avea implicații geo-economice în zilele următoare.
7. Aspectele comportamentale și-au jucat și ele rolul. Stresul a indus definiții mai restrânse ale interesului personal și abaterilor de la eforturile colective. Puțini practicau ceea ce predicau; unii chiar au încetat să predice cu totul. În mod accidental, au apărut idei despre interacțiunea dintre cultură, interese și valori. Societățile pluraliste au rămas mai dedicate lumii, iar solidaritatea internațională a fost mai puternică în sud. Cei care au văzut lumea și ca un loc de muncă, mai degrabă decât ca o piață, au avut un interes mai profund în a rămâne conectați.
8. Având în vedere că interesele sunt forța motrică principală, perspectivele globale ale națiunilor reflectă expunerea lor la lanțurile de aprovizionare globale. Acest lucru este valabil atât pentru priorități precum producția de vaccinuri, cât și pentru rutina economică mai largă. Dar undeva, există factori dincolo de confort și câștiguri. O perspectivă care prevede lumea ca o familie – unde excepționalismul nu este prisma principală – va încuraja o abordare comună. Și asta este important, deoarece pandemia este o provocare globală care nu necesită nimic mai mult decât soluții globale. Dacă rezultatul său general este să ne oblige să abordăm problemele mari ale vremurilor noastre cu o mai mare unitate și coeziune, este posibil să ne fi făcut mai mult decât o mică favoare.
9. Schimbările din cadrul societăților trebuie recunoscute. Multe societăți – și cu siguranță pot vorbi pentru India în acest sens – au descoperit potențialul real al digitalului în acest proces. Fie că este vorba de guvern sau de afaceri sau chiar de educație și sănătate, mediul digital a contribuit la furnizarea de soluții mai bune și mai eficiente. Puțini cred că vor trece prin experiența Covid neafectată în luarea deciziilor sau într-adevăr în dezbaterile lor.
10. Dar oricât de traumatică a fost, realitățile esențiale ale vremurilor noastre nu pot fi negate. Globalizarea noastră este profundă și omniprezentă și va continua să modeleze activitățile și strategiile. Ceea ce a scos la iveală Covid sunt câteva dintre riscurile particulare ale încarnării sale actuale. Sarcina pe care o avem în față este deci de a risca acest lucru, chiar și în timp ce urmărim alte obiective, inclusiv redresarea economică rapidă. Făcând asta, ar trebui să luăm în considerare faptul că aceasta este atât o lume multipolară, cât și una mai reechilibrată. În cuvinte simple, asta înseamnă mai mulți membrii și capacități mai mari al căror potențial maxim trebuie explorat agresiv. Abia atunci putem consolida rezistența și încrederea la nivel mondial. În mod clar, asta înseamnă globalizare descentralizată, cu mai multe lanțuri de aprovizionare și mai multe motoare de creștere. Numai cu o astfel de redundanță, lumea se poate confrunta cu următoarea pandemie mai bine decât o facem pe cea actuală.
11. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare decizii, inițiative și consultări la multe niveluri. La rândul său, India poate contribui la consolidarea și dezavantajarea economiei globale prin parteneriate mai eficiente. Cu Japonia și Australia astăzi, lucrăm la o inițiativă de rezistență în lanțul de aprovizionare. În ceea ce privește aranjamentul Quad care implică și Statele Unite, agenda sa acoperă astăzi colaborarea cu vaccinurile, tehnologiile critice și emergente, semiconductorii, lanțurile de aprovizionare, materialele critice și conectivitatea, desigur, printre altele. Summit-urile indiene recente cu Uniunea Europeană și Regatul Unit, care au înregistrat progrese în domeniul ALS, sunt de asemenea demne de remarcat în această privință.
12. Satisfacerea cerințelor medicale ale lumii necesită în mod eficient o recunoaștere matură a naturii globale a lanțurilor de aprovizionare subiacente. Cu excepția unora, acesta nu poate fi abordat doar la nivel național și are de fapt nevoie de o colaborare de o ordine foarte diferită. Răspunsul la provocarea pandemiei este extinderea și netezirea fluxurilor globale, creând în același timp încrederea că rezultatele sale sunt în beneficiul întregii lumi.
13. O mai bună cooperare internațională poate fi facilitată și de îmbunătățirea capacităților naționale. Deci, dacă India va aduce o contribuție reală la redresarea economică asiatică și globală, poate începe prin a se ajuta. Chiar dacă Covid-19 era în curs de desfășurare anul trecut, s-au întreprins reforme îndrăznețe în industrie, agricultură, muncă și educație. Poate că cele mai relevante pentru acest public sunt schemele de stimulente legate de producție (PLI) pentru a atrage și a încuraja producția în 13 sectoare care includ componente mobile și electronice, KSM și API-uri pentru produse farmaceutice, dispozitive medicale, produse electronice și tehnologice, medicamente, telecomunicații și rețele produse, produse alimentare, modele fotovoltaice solare de înaltă eficiență, componente auto, baterii ACC, produse textile și oțel special. Ne propunem ca producția din India să fie competitivă la nivel global, eliminând dizabilitățile sectoriale, creând economii de scară largă și asigurând eficiența. Prin crearea unor condiții de concurență echitabile și încurajarea unui ecosistem component, acesta va integra India mai adânc în lanțul global de aprovizionare. Deja, răspunsul global la inițiativa PLI a fost pozitiv. Împreună cu o îmbunătățire a poziției Indiei în clasamentul Ease of Doing Business al Băncii Mondiale – anul trecut ocupam poziția 63 iar în 2014, locul 142 – acest lucru ne-a sporit relevanța economică.
14. Dincolo de aceasta, lumea are și un interes natural în direcția, ritmul și calitatea dezvoltării Indiei. O mare parte din ceea ce India trebuie să construiască este încă în fața noastră. Avem astfel o oportunitate unică de a îmbrățișa un viitor mai verde și mai bazat pe tehnologie. Acest lucru are nevoie de parteneriatele și resursele globale necesare. Să apreciem eforturile a 140 de milioane de gospodării care s-au mutat în clasa de venituri mijlocii, chiar dacă alte 20 de milioane ajung la nivelul veniturilor ridicate. Vânturile schimbării suflă mai tare în India, în special în ultimii șapte ani. Aceștia pot face accesul universal la energie electrică, apă conductată și locuințe la prețuri accesibile, obiective realizabile într-o generație. Pe măsură ce India se urbanizează ca și restul lumii, o misiune de orașe inteligente care acoperă o sută de locații abordează provocările în mod holistic prin retro-montare, re-dezvoltare, câmp verde și dezvoltare pan-oraș.
15. Și, așa cum am subliniat, chiar dacă India creează mai mult, devine mai ecologică. O țintă regenerabilă de 450GW până în 2030 încearcă să-și transforme profilul energetic. Fiind una dintre puținele economii G20 care au aderat la angajamentele sale de la Paris, economiile sale de eficiență energetică de 15%, trecerea la iluminatul cu LED cu mai mult de 367 de milioane de becuri, învurajând 80 de milioane de gospodării să folosească GPL pentru gătit și fiind printre primele trei națiuni care au extins acoperirea forestieră în ultimul deceniu sunt exemple ale seriozității.
16. Schimbările din mediu sunt în paralel cu progresul în resursele umane. Campaniile naționale de incluziune financiară, educarea fetelor, India digitală, India curată, Skill India, Water Mission etc. ne permit astăzi să finanțăm direct 400 de milioane de cetățeni vulnerabili și să oferim sprijin alimentar pentru 800 de milioane în timpul provocării Covid. Vă îndemn să priviți aceste tendințe nu doar ca o realizare națională în devenire, ci ca o îmbunătățire a resurselor umane globale.
17. În asigurarea redresării economice, relațiile indo-japoneze au un rol notabil, de fapt unul pe care l-aș argumenta chiar și dincolo de Asia. Parteneriatul nostru este văzut astăzi drept unul dintre cele mai naturale din regiune. Japonia este un partener valoros în aceste campanii naționale despre care am vorbit. Susținem în mod constant dezvoltarea infrastructurii noastre, inclusiv prin împrumuturi ODA. De fapt, proiectele susținute de japonezi se numără printre cele mai reușite exemple de infrastructură, cele mai recente fiind coridorul industrial Delhi-Mumbai și coridorul dedicat pentru transportul de mărfuri occidental. Amprenta sa de investiții străine directe în India se dezvoltă constant, acoperind 1455 de companii începând cu 2021, iar mai mult de jumătate dintre acestea sunt în producție. Noi colaborări industriale sunt în curs de realizare chiar acum, iar contribuția Japoniei la îmbunătățirea competențelor este vizibilă în 16 institute japoneze-indiene pentru producție și în 5 cursuri despre Japonia.
18. Japonia este, desigur, asociată cu creșterea sectorului nostru auto și, de fapt, și cu introducerea Metros în India. Inițiativa trenului de mare viteză este actualul proiect emblematic. Cooperarea noastră reflectă nevoile vremii, fie că este vorba de un fond de sprijinire a întreprinderilor noi sau de un acord de primire a lucrătorilor calificați din India. Convergența noastră strategică puternică este evidentă la Summit-ul nostru anual, la întâlnirile 2 + 2, la activitățile militare și de apărare, precum și la cooperarea la forumurile regionale și multilaterale.
19. Oaspeți distinși, provocarea Covid a creat cu siguranță un caz mai puternic pentru o mai mare cooperare internațională, fie în producția de vaccinuri, fie pentru a facilita redresarea economică. Cei cu interese comune și valori comune vor găsi mai ușor să încheie parteneriate mai puternice. Pentru a face o diferență reală, ordinea globală trebuie să abordeze preocupările și problemele pe care pandemia le-a subliniat. Mulțumesc acestei conferințe pentru că mi-a oferit oportunitatea de a-mi împărtăși gândurile în această privință și sunt încrezător că deliberările sale ne vor ajuta să găsim căi către soluții mai bune.

Text asumat de Ambasada Indiei la București