Directorul Centrului Cultural ,,Al. Marghiloman’’, o poveste de succes care a pornit de la voluntariatul început pe băncile școlii

Directorul Centrului Cultural „Alexandru Mar­ghiloman”, Florina Potîr­niche, a povestit recent, pe parcursul unei întâlniri cu cadrele didactice buzoiene, modul în care voluntariatul elevilor în diferite organizații neguvernamentale poate constitui baza unei cariere de succes și, în același timp, poate produce multe schimbări în bine în mediul universitar și preuniversitar.

„Povestea mea este un exemplu foarte bun pentru cât de important este parteneriatul între organizațiile neguvernamentale și școli. Eu am ajuns să lucrez la Asociația <Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21>, ONG în cadrul căruia am dezvoltat cea mai mare parte dintre proiectele despre care o să vă vorbesc astăzi, în urma unui proiect, <Avocatul elevului>, pe care ei îl derulau în liceul în care învățam în Buzău”, și-a început alocuțiunea Florina Potîr­niche, directorul Centrului Cultural „Alexandru Mar­ghiloman”. Cu o vastă experiență de succes în mana­gementul proiectelor internaționale, derulate de diverse organizații naționale și internaționale, aceasta a vorbit în fața a peste 700 de cadre didactice care au participat, pe 4 noiembrie, la „Săptămâna educației glo­bale”, eveniment organizat de Casa Corpului Didactic Buzău sub forma unei sesiuni de informare on-line. În cadrul sesiunii, prof. dr. Rodica Cherciu, inspector general în Ministerul Educației, coordonatorul na­țional al Campaniei „Glo­bal Education Week”, împreună cu prof. Paula Mihai, de la Casa Corpului Didactic Buzău, expert în educație globală, au oferit informații relevante privind modul în care școlile se pot implica în această campanie.

Buzoianca Florina Potîrniche a avut statut de invitat la această întâlnire. Invitația i-a fost lansată de Paula Mihai, profesor metodist  și expert în educație globală – care a făcut parte din echipa care a lucrat la prima ediție de ela­borare a reperelor meto­dologice coordonată de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei -, pentru a vorbi cadrelor didactice  despre educația globală din perspectiva proiectelor internaționale.

„Am participat la o conferință la București și am fost invitată să fac voluntariat în cazul în care m-aș fi dus la facultate în Capitală – ceea ce s-a și întâmplat -, să fac voluntariat la <Agenda 21>. De la voluntar, am trecut la asistent de proiect, manager de proiect și, ulterior, la director de programe, funcția pe care o aveam chiar înainte să închei colaborarea cu <Agenda 21>, anul acesta. A fost o decizie foarte grea pe care a trebuit să o iau ca să mă dedic întru totul dezvoltării proiectelor pentru municipiul Buzău din poziția pe care o am acum la Centrul Cultural <Al. Marghiloman>. Cam aceasta ar fi povestea pe scurt și istoricul pașilor care m-au adus să vorbesc astăzi, aici, despre educația globală, respectiv a proiectelor internaționale și a dezvoltării acestui subiect de către organizațiile neguvernamentale”, a continuat Florina Potîrniche firul evenimentelor care au condus-o către o carieră de succes, care-i permite să vorbească din poziția de expert despre proiecte internaționale derulate în cadrul organizațiilor neguvernamentale în care principalii beneficiari sunt școala și elevii săi.

Multe dintre proiectele derulate de ea de-a lungul anilor s-au adresat școlilor buzoiene. „Noi, <Agenda 21>, ne-am alăturat încă din primul an <Săptămânii educației globale> cu acțiuni mici pe care le făceam în școli și am dezvoltat ulterior o serie de proiecte ample cu școli din întreaga țară, inclusiv cu școli din Buzău, acesta fiind întotdeauna unul dintre județele cu care noi cola­boram în proiectele de educație globală”, a spus Florina Potîrniche. Ea a făcut apoi o sinteză a proiectelor și a ceea ce au însemnat ele în ceea ce privește implicarea organizațiilor neguvernamentale în promovarea și dezvoltarea educației glo­bale în România.

Printre lucrurile frumoase și cu importanță majoră de care și-a amintit Florina pe parcursul alocuțiunii a fost un proiect realizat în colaborare cu partenerii externi din Italia, Franța, Germania cu care a dezvoltat împreună una dintre primele publicații de care este foarte mândră. „Este un manual al facilitatorilor <Global how?> (FEG- Facilitarea Educației Globale). Era un manual care viza dezvoltarea de competențe cheie pentru educație globală ale membrilor organizațiilor neguvernamentale. A fost primul astfel de curriculum de educație globală din România care era adresat membrilor organizațiilor neguvernamentale. L-am dezvoltat împreună cu doamna Paula Mihai, care a fost implicată întotdeauna în publicațiile pe care le făceam, și în toată activitatea de cer­cetare pe care am dezvolta­t-o atunci, în această primă etapă, și cu doamna Rodica Cherciu, pe care am avut-o întotdeauna alături de noi în proiecte ca expert și care ne-a ghidat foarte mult activitatea de dezvoltare a acestor publicații foarte utile și care cred că încă mai sunt utile în contextul în care ne aflăm”.

De asemenea, Florina Potîrniche a mai amintit de un alt proiect de care se simte foarte legată, dat fiind că l-a și coordonat. „Unul dintre cele mai frumoase proiecte al cărui manager am fost, <Parlez-vous global>, un proiect în care am lucrat în România cu 56 de școli, peste 900 de cadre didactice și peste 4.000 de elevi.  Am publicat un ghid didactic cu o mulțime de planuri de lecție valoroase și o platformă www.parlezvousglobal.org, unde mai pot fi găsite  lecții care au fost testate, prelucrate, sunt gata de utilizat în școală”, a mai spus Florina Potîrniche.

În momentul de față, ea vorbește despre o a treia etapă a acestor proiecte de dezvoltare globală. „Au venit, odată cu lansarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în anul 2015, unde majoritatea fondurilor pentru  proiectele dezvoltate de ONG merg pe acțiuni de conștientizare, pe campanii de creștere a informării cu privire la dezvoltarea durabilă. Pentru că degeaba se stabilește o agendă globală pentru toată lumea, dacă nu e informată toată lumea. Avem în desfășurare acum două proiecte foarte frumoase. <What a global work>, care s-a concentrat pe crearea unor manuale care să poată fi folosite de către cadrele didactice pentru a explora trei dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, respectiv obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 11, <Orașe și comunități durabile>, nr. 13, care se referă la acțiunea climatică, nr. 16, <Pace, justiție și instituții eficiente>. În elaborarea kiturilor care însoțesc aceste obiective de dezvoltare durabilă am inclus o mulțime de lecții și resurse digitale care au putut să fie folosite chiar și atunci când școala a fost transferată în mediul online. Ne-am adaptat repede și am făcut în așa fel încât lecțiile pe care să le realizeze cadrele didactice să le poată susțină pe aceste obiective de dezvoltare durabilă să poată fi predate online. Ne-am folosit de toate instrumentele care există pe internet ca să le facem dinamice și manualele acestea care s-au publicat. Această abordare digitală mai este valabilă și în momentul în care noi vorbim. Cel mai recent proiect pe care îl derulăm se numește <Oamenii și planeta, un destin comun> și se referă la criza climatică în care ne aflăm și încearcă să crească conștientizarea tinerilor cu privire la dezvoltarea durabilă inclusivă la nivel local, dar și la nivel global și    într-un fel să garanteze că ei vor deveni cetățeni implicați în acțiuni climatice”, a explicat directorul Centrului Cultural „Al. Mar­ghiloman”.

Anul acesta, săptămâna Educației Globale (GEW) este marcată în perioada 15-21 noiembrie, cu scopul de a sensibiliza opinia publică privind educația globală (GE), educația pentru dezvoltare globală (GDE) în Europa, sub motto-ul general al GEW – ,,Este lumea noastră, să acționăm împreună”. Inițiative regionale, naționale și/sau locale desfășurate în cadrul campaniei sale anuale Săptămâna educației globale sunt sprijinite prin programul de granturi al Centrului Nord-Sud al Consiliului Europei.