Deputatul neafiliat de Buzău Nicolae Roman – fost comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” -, ales pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a înaintat o propunere legislativă controversată privind modificarea Codului Penal în ceea ce privește infracțiunea de trădare, scrie „Fanatik”. Dacă în forma actuală infracțiunea de înaltă trădare îi vizează doar pe președintele țării și pe membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Roman vrea ca de această infracțiune să poată fi acuzat orice cetățean român.
Modificări propuse la infracțiunea de trădare
Noul Cod penal definește, la art. 394, infracțiunea de trădare ca fapta „cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului prin provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine; subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului; aservire faţă de o putere sau organizaţie străină; ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale”. Fostul deputat AUR Nicolae Roman vrea să majoreze pedeapsa pentru această infracțiune, de la închisoare între 10 și 20 de ani cât este în prezent, la 15-25 de ani, iar în textul propunerii legislative menționează direct că de această infracțiune se fac vinovați cetățenii români care intră în legătură cu un partid străin. Astfel, formularea propusă de Roman, art. 394 face referire la „fapta cetățeanului român care intră în legătură sau se pune în înțelegere cu un guvern străin sau cu agenții acestuia ori cu un partid politic străin, în scopul de a suprima…”.
De asemenea, propunerea legislativă conține și modificarea și art. 395, ce vizează infracțiunea de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat. Aici, în noua formulare, pe lângă informațiile ce sunt clasificate ca secrete de stat sunt introduse și „informații clasificate care au fost transmise României de către un stat străin în baza unui acord internațional”, transmiterea lor unei organizații sau puteri străine fiind pedepsită cu închisoare între 15 și 25 de ani.
Sunt pedepsite doar faptele săvârșite prin teroare
O altă modificare controversată este vizată la articolul 397, al. 2, ce vizează acțiunile împotriva ordinii constituționale, definite ca fiind acţiunile violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat. În forma propusă, acest articol din Codul penal ar defini această infracțiune ca fiind „întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor, săvârșite de mai multe persoane împreună, care produc teroare, teamă ori dezordine publică, executate cu scopul schimbării ordinii constituționale sau a împiedicării exercitării puterii de stat”. La acest articol sunt introduse în mod expres o serie de acțiuni ce se pedepsesc tot cu închisoare între 10 și 20 de ani, printre care organizarea de grupuri paramilitare sau baze de antrenament ale acestora sau intrarea în legătură cu persoane sau organizații cu caracter internațional pentru pregătirea răsturnării ordinii constituționale a statului.
Sunt menționate în mod direct la această serie de infracțiuni acțiunile fasciste, în contextul în care AUR a fost catalogat în repetate rânduri ca un partid extremist de dreapta, partid care colaborează cu alte formațiuni politice din Europa cu un caracter similar. Nu în ultimul rând, AUR a fost partidul care la finalul anului trecut a organizat un protest la Palatul Parlamentului, atunci când clădirea Legislativului a fost luată cu asalt, iar protestatarii au vandalizat mai multe mașini oficiale, inclusiv cele ale Ambasadei Japoniei sau Statelor Unite.
Înalta trădare, pentru tot poporul
Una din cele mai importante modificări ar viza însă infracțiunea de înaltă trădare, care în forma actuală face referire doar la președintele țării și la membrii CSAT. În proiectului fostului deputat AUR este introdus un nou articol conform căruia de această infracțiune pot fi acuzați și cetățenii obișnuiți care fac acțiuni în scopul de a supune teritoriul statului sau o parte din el suveranității altui stat străin, sau dacă comit „acte care să tindă a angaja statul român la declararea sau menținerea neutralității sau la declarație de război”. Mai mult, este pedepsită și „determinarea altor persoane, trusturi de presă interne sau externe de a comite aceste fapte printr-o propagandă mass-media”.
Reglementare deficitară
În expunerea de motive, inițiatorul legii face o scurtă istorie a modului în care au fost incriminate infracțiunile de trădare și înaltă trădare de-a lungul timpului în România și susține că „existența în prezent a unui cadru legal destul de lejer în privința extinderii răspunderii penale permite agenților unei puteri străine să obțină informații de la persoane care le dețin, fără însă a exista un cadru sancționator riguros împotriva tragerii la răspundere a acestora”. Inițiatorul susține că acest set de modificări vizate are scopul de a lărgi cadrul legal existent în prezent, prin includerea tuturor formelor de operare pe care persoana care își exercită atribuțiile într-o poziție din care are acces la informații secret de stat, poate săvârși fapte de natură infracțională contra siguranței naționale.
Propunerea legislativă a fostului deputat AUR a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care arată că tocmai forma de legiferare, în care sunt enumerate in extenso acțiunile de trădare și înaltă trădare riscă să aibă exact efectul contrar urmărit de inițiatori.
Proiectul a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru Administrație Publică, Comisia pentru Comunicații, Comisia pentru Politică Externă, dar și Comisia Juridică de la Senat. Singurul aviz pozitiv a fost primit din partea Consiliului Economic și Social. În data de 12 septembrie, din cei 113 senatori, 101 au votat pentru respingerea lui. Doar 11 senatori ai Alianței pentru Unirea Românilor au votat pentru, iar fosta senatoare AUR Diana Șoșoacă s-a abținut de la vot. Proiectul legislativ va intra la începutul lunii viitoare în dezbaterea Comisiei juridice de la Camera Deputaților, care este și for decizional.
Cine este Nicolae Roman
Strălucitor prin absența din viața politică buzoiană, Nicolae Roman a fost ales deputat de Buzău pe listele AUR, partid pe care l-a părăsit la finalul lunii martie. El este general în rezervă al Armatei Române, iar în 2007 a absolvit cursuri postuniversitare de „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare. În urmă cu câteva luni, Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor (SSPR), instituție din cadrul Guvernului României, a propus retragerea certificatului de revoluționar al acestuia. Potrivit presei centrale, Nicolae Roman ar fi fost implicat în acțiunile armatei de reprimare a Revoluției de la Timișoara. Într-o listă a unităților militare care au participat la represiune, publicată de către Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare despre Revoluția din 1989 Timișoara, se regăsește și UM 01185 – Regimentul Mecanizat, în care, la vremea respectivă, Nicolae Roman era căpitan. Regimentul său a participat la acțiunile împotriva manifestanților încă din noaptea de 16/17 decembrie 1989, manifestanți care acum s-ar încadra în profilul „trădătorilor”, așa cum sunt definiți în proiectul de lege inițiat de către Roman.
