„Tigru”, lungmetrajul de debut al regizorului Andrei Tănase, pe care buzoienii l-au putut urmări în deschiderea celei de-a opta ediții a competiției de film din cadrul Buzău Arts Festival International, a fost desemnat câștigător de către un juriu format din Georgia Tsangaraki (regizoare, actriță, profesor de teatru, și terapeut prin psihodramă), Bogdan Farcaș (actor cunoscut pentru rolurile sale din teatru și film) și Adrian Păduraru (actor, regizor și prezentator de emisiuni radio și TV, care a jucat în peste 100 de spectacole de teatru și 41 de filme). Același film a mai câștigat, înainte de competiția de la Buzău, și Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut la cea mai recentă ediție a TIFF, care s-a încheiat pe 18 iunie.
Și competiția de la Buzău a fost una puternică, pentru că publicul buzoian a avut parte timp de o săptămână de filme de calitate, din toată Europa, care au provocat, emoționat și inspirat. Publicul a urmărit 45 de filme de scurtmetraj și lungmetraj (ficțiune și documentar) din peste 15
țări, majoritatea fiind prezentate în premieră în România și disponibile exclusiv în cadrul festivalului.
Dintre toate, „Tigru” s-a făcut remarcat din mai multe puncte de vedere. Povestea este puternică și foarte ancorată în realitate, regizorul Andrei Tănase mărturisind în fața publicului buzoian că a pornit la drum în construcția filmului de la două știri. Prima este despre un tigru scăpat de la Zoo: „În 2011, la Sibiu, din neglijența unui îngrijitor, se spunea la știri atunci, un tigru s-a plimbat o după-amiază întreagă în jurul orașului până a fost găsit. Au fost imagini care m-au impresionat; imagini cu tigrul mort într-o pădure familiară, cu niște personaje românești pe care le știm cu toții: pompierii, polițiștii, niște gură-cască din sat. Mi-am zis atunci: < Într-o zi o să scriu un film despre asta>. Câțiva ani mai târziu s-a întâmplat”. Cealaltă vobește tot despre tigri, dar în alt context. Este vorba despre Clanul Cămătaru care avea în curte animale sălbatice pentru a-și intimida datornicii. Personajul gangsterului este interpretat cu mult talent în film de unul dintre cei mai populari interpreți de muzică de la ora aceasta din România, și anume de Alex Velea. „Pentru personajul lui Alex, gangsterul, m-am inspirat din știrea despre frații Cămătaru. A apărut o știre la un moment dat despre frații Cămătaru cum că aveau animale sălbatice la ei în curte, în pivniță, și că intimidau rău-platnicii ducându-i la leu. Când am ales pentru personajul lui Alex Velea, am văzut la casting niște actori, dar mi-am dat seama că nu prea îi credeai. Pentru genul acela de personaj trebuia să fie o prezență mai aparte; cineva care are un tigru din curtea din spate arată într-un fel, vorbește într-un fel. Și am zis ce ar fi să încerc cu Alex Velea. A venit a dat probă și el și s-a descurcat”, mărturisește regizorul.
Tigrul-vedetă a avut dublură
Andrei Tănase rescrie și augumentează povestea petrecută în urmă cu vreo 12 ani la grădina zoologică din Sibiu, din care evadează un tigru ce bagă spaima în oraș. Se folosește în film chiar de un tigru dresat. Astfel, vedeta filmului este incontestabil Rihanna, tigrul evadat de la zoo, cu care au avut de concurat actorii Cătălina Moga, care joacă rolul Verei, soția care își pierde copilul la patru zile după naștere, și care în calitate de medic veterinar trebuie să contribuie la prinderea felinei, și Paul Ipate, în rolul soțului, care gestionează în felul propriu tragedia întâmplată, fiind ispitit să-și înșele soția cu o elevă la cabinetul veterinar al acesteia. Astfel, povestea care se desfășoară în plan secund în paralel cu drama tigrului este cea a Verei, doctorița veterinară de la grădina zoologică, interpretată de Cătălina Moga, care, confruntată cu situații de viață traumatice, pornește într-un drum inițiatic prin pădure, pe urmele Rihannei.
Mai este și un personaj colectiv, grupul pornit prin pădure în căutarea tigrului, personaj oferit de știrile care au stat la baza ideii filmului. „Personajul colectiv este format din grupul acela, când s-au strâns la cabană și jandarmi și polițiști și se contraziceau un pic. Personajul acela e inspirat din acele imagini, dar restul nu. În construcția personajului doctoriței veterinar am pornit de la imaginea unei doamne medic veterinar la Circul din București unde am făcut eu un documentar când eram la facultate. M-a impresionat constrastul dintre o prezență discretă, drăguță, delicată, și mediul ostil și ciudat, cu animale mari, cu mirosuri îngrozitoare, îngrijitori alcoolici în care ea profesa și în care ea apărea ca o figură angelică”, povestește regizorul.
Tigrul este singurul personaj cu dublură din film. Această construcție deșteaptă, cu o distribuție intrigantă și cu un topos foarte cinematografiabil, grădina zoologică din Târgu Mureș, a avut nevoie de doi tigri și de un dresor foarte celebru pentru a fi o reușită. Sunt filmate cadre foarte frumoase cu tigrul, așa cum este cel în care se văd pupilele felinei pe masa de operație a veterinarilor, cele câteva close-up-uri geniale care-ți spun din start că el e vedeta. Nici nu avea cum altfel, unul dintre tigrii folosiți în film fiind vedetă deja în mai multe filme. A apărut, spre exemplu și în „Viața lui Pi”, un film nominalizat la Oscar.
Regizorul povestește că nu este simplu, dar nici foarte complicat, să lucrezi cu tigrii, mai ales când ai ca ajutor și un dresor celebru, așa cum a avut el. „Noi am lucrat cu dresorul în primul rând, nu cu tigrii, pentru că dacă i-am fi dat noi indicații tigrului nu ar fi reacționat în niciun fel. E un dresor celebru, unul dintre cei mai buni din lume în momentul acesta, un francez care lucrează la filme din anii ’70. Primul lui film a fost cu Pasolini (n.r., regizorul Pier Paolo Pasolini), apoi cu mari regizori, la Gladiator și multe altele. S-ar putea să fie ultimul său film acesta. Tigroaica cu care a lucrat se numește Min și a avut și o dublură; a fost o tigroaică mai tânără pe care am folosit-o pentru secvența în care este sedată, secvența de la început în care o examinează și îi iau măsurătorile. Sedarea unui tigru este un proces complex și destul de riscant. Atunci dresorul nu a vrut să o supună pe Min acestei proceduri și a zis să vină cu aceasta mai tânără, care nu o să aibă probleme. A venit și cu veterinarul lor din Franța, de la Zoo Paris, special ca să le facă aceste injecții”, își amintește Andrei Tănase.
Cum au jucat actorii în apropierea unui tigru
Actorii au fost aproape de felină doar când tigrul era transportat în cuștile mici. Despre procedura de lucru regizorul a povestit că, deși dresorul le-a dat asigurări că nu ar fi nicio problemă ca actorii să se afle în apropierea tigrului la o distanță de 3 metri, au luat totuși măsuri de siguranță. „Procedura e în felul următor: la fiecare cadru tigrul pleacă dintr-o cușcă, vine la cadru, face ce are de făcut, după care, când termină, când dresorul îi zice gata, el se duce la altă cușcă, în colțul opus al platoului de filmare. În cadrele de la piscină, unde are loc înfruntarea finală, în care apar actorii în același cadru cu tigrul, este vorba despre niște cadre combinate. Dresorul a zis: eu vă garantez 
că dacă vreți să filmăm cu actorii și cu tigrul împreună, cu tigrul liber, nu este nicio problemă, vă garantez eu, dacă actorul stă la cel puțin trei metri distanță de tigru. Producția de la noi a zis să nu riscăm, că cine știe ce se mai putea întâmpla. Și așa filmam câte trei cadre, unul cu tigrul, când făcea ce avea de făcut, unul cu actorul și în locul tigrului avea ceva, și un cadru comun și apoi le suprapuneam”, explică regizorul.
Este un film greu de încadrat într-un gen anume, pentru că așa a și fost construit, cu intenția de a nu face parte dintr-o categorie anume, clar delimitată. „Îmi plac filmele greu de definit, dramă, comedie, surprinzătoare; nu știi către ce duce aceasta dramă cu accente comice cu tentă de film de aventuri”, mărturisește regizorul.
Pelicula a fost filmată la Târgu Mureș în mare parte, pentru că regizorul și-a dorit o grădină zoologică cu „un aer ca pe vremuri”, iar pe de altă parte pentru că aici puteau fi surprinse și animalele. „Inițial am fost la Grădina Zoo de la Sibiu, unde s-a întâmplat și evenimentul, dar e nouă, mai modernă și nu era foarte bună pentru film; avea spații mari pentru animale, ceea ce este bine pentru ele, însă nu prea le vedeai dacă stăteau mai ferite și nu înțelegeai că ești la zoo. Atunci am mai făcut o tură prin grădinile din Transilvania și asta din Târgu Mureș mi s-a părut cea mai potrivită”, a explicat Andrei. A mai filmat și în pădurea Comana, din rațiuni financiare.
Un regizor premiat internațional
Andrei Tănase a fost premiat în 2014 pentru „Cel mai Bun Regizor” la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj din Cipru, pentru „Claudiu și crapi”. Doi ani mai târziu, în 2016, același regizor a fost prezent la Festivalul de film de la Veneția, la cea de-a 73-a ediție, cu scurt metrajul „Prima noapte”, o coproducție româno-germană, în distribuție cu Alfredo Minea, Cristiana Luca, Mimi Brănescu și Elvira Deatcu.
Regizorul intenționează să aducă filmul acesta care marchează debutul său în filmul de lungmetraj și la Buzău, ca să ruleze la mall, din 29 septembrie. În ceea ce privește planurile de viitor, spune că are aproape finalizat următorul lungmetraj care va fi un film polițist și că se gândește la posibilitatea de a valorifica și peisajele din Buzău în următoarele filme. „Nu am mai fost la Buzău. Am lucrat ca ghid turistic niște ani de zile, dar Buzăul era în afara circuitului clasic. Erau însă Vulcanii Noroioși în apropiere; este prima dată când ajung aici”, mai spune regizorul.
