De vorbă cu Ana-Maria Negrilă despre lumea unde totul este posibil. Chiar și pentru buzoieni

Literatura fantasy este un gen literar care de ani buni a trecut în plan secund în atenția cititorilor. La fel se întâmplă cu literatura SF. Cu toate acestea, lumile magice în care trăiesc ființe fantastice, eroii neînfricați porniți în călătorii primejdioase, provocările lumilor care se întrepătrund cu cea reală sunt atractive și fac cărțile de acest gen greu de lăsat din mână pentru cei care le-au descoperit. Cu toții avem nevoie de poveste pentru că lumea poveştilor ne permite să fim liberi, iar lumea fantasy, lumea SF, este una fără graniţe şi lucruri impuse, este un teritoriu unde imposibilul nu s-a inventat, un teritoriu care este explorat mai ales de tineri. Aceasta este oferta de nerefuzat a autorilor de cărți fantasy și SF de la Jules Verne încoace.

Comunitatea SF a găsit însă mereu resurse de a se reinventa, de a scoate mereu un supliment, o revistă… În primii ani de după 1990, au apărut puzderie de reviste SF, pe vremea aceea, genul fantasy nefiind în graţiile cititorilor sau editorilor români. Cărțile fantasy și SF sunt însă de un real folos la orice vârstă, pentru că stimulează creativitatea și, de multe ori, chiar ajută cititorul să  înfrunte provocările din viața reală și chiar să le privească cu mai mult entuziasm. De la aventurile lui Jules Verne la „Stăpânul inelelor” sau „Urzeala tronurilor”, dorinţa de poveste a rămas constantă. Este o realitate care conduce spre ideea că societatea contemporană preferă literatura fantasy…

Și buzoienii  sunt ajutați să redescopere acest gen de scriere, mai ales după ce Asociaţia Culturală „Renaşterea Buzoiană” a organizat, la finele anului trecut, prima ediţie a Concursului Naţional de Literatură Science Fiction (SF) şi Fantasy și a acordat premii valoroase câștigătorilor, între 1.000 şi 2.000 lei, pentru a stimula participarea tinerilor scriitori și, de ce nu, pentru a contribui la lansarea condeielor care nu au făcut acest pas încă.

Juriul concursului Asociaţia Culturală „Renaşterea Buzoiană” a fost unul pe măsură. Alături de profesorul Alexandru Mironov, autor a numeroase cărți SF, simbol al popularizării știinţei în România, care a înflăcărat minţile a mii de adolescenţi şi i-a atras spre tainele, fascinaţia şi mirajul ştiintei, s-a aflat în juriu și profesorul universitar Ana-Maria Negrilă, de asemenea, autoare de volume cu mare căutare în rândul cititorilor, doctor în literatură veche, scriitoare și traducătoare. Ea  a debutat în 1993, cu povestirea „Fragile”, în Jurnalul SF, și a publicat de atunci în nenumărate alte antologii, inclusiv internaționale (ArtPanorama, Haemus Revistë Evropiane, Argos, String, New Weird ș.a.), iar prozele sale au obținut numeroase premii la concursurile de profil. Unul dintre premii l-a obținut chiar toamna trecută la Buzău, la Concursul Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”.

Acest premiu obținut la Buzău i-a amintit de alte premii pe care le-a primit aici, cu mulți ani în urmă, nu de aceeași anvergură, e drept, dar suficient de important cât să o convingă să continue să scrie. Este vremea în care funcționa la Buzău un cenaclu numit „Pozitronic”, ne amintește profesoara Ana Maria Negrilă. „Am câștigat la Buzău un Premiu I și un Premiu II la cenaclul  «Pozitronic». Premiul «Vasile Voiculescu» nu se adresează zonei de SF și nici Fantasy; din acest motiv, nici nu l-am vizat decât anul acesta, când am trimis la concurs ficțiune istorică, «Cele patru oglinzi ale adevărului». Fiind ficțiune istorică, s-a potrivit cumva pe istorie…”, spune Ana Maria Negrilă, care are numai cuvinte de laudă la adresa organizatorilor Concursului Național  de Literatură „Vasile Voiculescu”, cât și a celor care au organizat Concursul Naţional de Literatură Science-Fiction și Fantasy.

„Mi-a plăcut foarte mult organizarea. Am observat și la «Vasile Voiculescu», există o mobilizare la nivel local care se face când sunt astfel de evenimente. Au venit în sală scriitori, personalități din zonă. Mi-a plăcut și organizarea și locația (n.r., Centrul Cultural și Educațional Alexandru Marghiloman); conacul este foarte frumos. A fost pus în valoare foarte bine, pentru că ține de istoria locală. Am văzut multe alte evenimente organizate în București și care nu erau organizate așa”, spune scriitoarea.

A debutat cu literatura  SF și Fantasy la Buzău

Ana Maria Negrilă a publicat și numeroase articole și studii științifice în reviste din țară și din străinătate.

Primele scrieri care i-au fost publicate au legătură, însă, tot cu Buzăul. „În anii ’90, doi buzoieni, frații Bănuță, Ionuț și  Adrian, au  fondat un ziar, pe lângă Jurnalul Național, care se numea «Jurnalul SF». Și acolo am debutat. Era un ziar care apărea săptămânal. Avea numai literatură SF și Fantasy și apărea săptămânal. În anii ’90 lumea era dornică să citească, iar SF era foarte căutat din perioada comunistă. Căutai Almanahul «Anticipația», care se dădea prin relații; îl obțineai greu. După Revoluție această publicație a avut mare succes. Majoritatea scriitorilor consacrați pe care îi cunoșteam eu veneau din zona aceasta, a «Jurnalului SF». Ulterior au apărut și alții. Mai sunt cenacluri de SF în țară și la ora asta. Unul dintre ele era în Buzău și se numea «Pozitronic». În continuare mai sunt la Brașov, la Craiova, la Timișoara, la Iași, Brăila”, își amintește scriitoarea.

Despre cenaclul SF din Buzău a aflat după ce a participat cu o lucrare la un concurs organizat de Revista „Știință și tehnică”. „Nu am câștigat premiu, dar redactorul de atunci, Mihai Dan Pavelescu, care este și  un traducător foarte bun în zona de SF, m-a îndreptat către un cenaclu și anume către Cenaclul «String» din București, iar în momentul în care m-am înscris la acest cenaclu am avut o deschidere foarte mare. Erau  acolo scriitori mai vechi, precum Mihail Grămescu, Liviu Radu, scriitori cunoscuți în zona de SF, și prin ei am ajuns la cenaclul SF de la Buzău. I-am cunoscut pe frații Bănuță, pe domnul Mironov, care la vremea aceea era Ministrul Tineretului și Sportului și se implicase în mișcarea SF . A fost o perioadă de efervescență a SF”, povestește Ana Maria Negrilă.

Primul roman, primul premiu „Vladimir  Colin”

„Împăratul ghețurilor” este pri­ma sa carte mare pe care a publicat-o, primul roman al său care a și fost cumpărat de o editură din Ungaria. Pentru acest volum a primit primul premiu, Premiul „Vladimir Colin”. Iată ce spune scriitoarea despre această lansare reușită a sa în lumea literară: „Acesta a fost primul roman al meu. Înainte mai publicasem o culegere de povestiri. Am primit și premiul «Vladimir Colin»; este primul premiu primit. Un premiu foarte cunoscut, cel mai mare din zona de SF până în momentul acesta. Sperăm ca cel de la Buzău să devină extrem de important în curând. Deocamdată acesta este un premiu de referință care se dădea și se dă romanelor, cărților, care pot să fie culegeri de povestiri, critică etc. A urmat o serie SF, «Stelarium» se numește, trei volume. Al treilea volum, «Agenții haosului», a câștigat și el un premiu «Vladimir Colin», dar la o distanță de 14 ani după primul. Primul volum se cheamă «Regatul sufletelor pierdute». De atunci mi-am găsit drumul, vocea literară și am continuat până acum. Am publicat aproximativ la un an jumătate ceva”, a rememorat începuturile literare care au avut succes recunoscut.

Cea mai recentă carte a sa este de ficțiune istorică. „Înaintea ei am publicat un roman fantasy, «Stăpânul umbrelor», dar acesta este de ficțiune istorică și se numește «Cele patru oglinzi ale adevărului». Nu am sărit de la un gen la altul. Atât fantasy, cât și ficțiunea istorică, cât și SF sunt pe o  linie de istorie; istoria începe în fantasy, continuă în istorie și se termină în SF, adică istoria viitorului. De fapt, istoria mă pasionează pe mine”, mărturisește scriitoarea. Ea a avut de ales, la un moment dat, pe ce drum să o apuce, la fel ca și personajele sale, deoarece este înzestrată cu foarte multe abilități și are foarte multe preocupări în sfere complementare. „Eu aș fi vrut să devin inginer chimist. Îmi plăceau foarte mult chimia și fizica, dar îmi plăcea și literatura și am ales filologia. Aveam multe pasiuni. Din combinație a ieșit asta. Hobby-ul meu  a fost literatura antică și medievală, Istoria Antică și Medievală. Am citit din liceu; citeam despre această literatură și citeam istoria. Am vrut la un moment dat să merg la Facultatea de Istorie, dar am avut de ales dintre mai multe pasiuni. Am avut și o pasiune pentru știință. Eu am absolvit Liceul de matematică-fizică Mihai Viteazul în București”. Ana Maria Negrilă a scris mai multe romane și culegeri de povestiri: „Orașul ascuns” (2005), „Împăratul ghețurilor” (2006, reed. 2018, 2019, tradusă în Ungaria la ed. Metropolis Media cu titlul „Jégcsászár”, în 2019), pentru care a obținut Premiul Vladimir Colin, „Lumile se prăbușesc” (2015). În 2016, i-a apărut „Regatul sufletelor pierdute”, primul volum al seriei Stelarium, un space opera unic în peisajul românesc de gen. A fost urmat la câteva luni de volumul al doilea, „Ascensiunea stelară”, iar în 2019 de ultima parte, „Agenții haosului”. „Cele patru oglinzi ale adevărului” este primul ei roman istoric.

Cine este Asociația care organizează concursul SF la Buzău

Asociaţia Culturală „Renaşterea Buzoiană” a fost fondată în vara anului 2002,  la inițiativa lui Ovidiu Cameliu Petrescu, jurist, fost parlamentar, publicist, eseist şi poet. El a dorit să înființeze această  înființării asociație culturală care să sprijine publicarea lucrărilor poeților, prozatorilor, istoricilor şi istoricilor literari  buzoieni. Astfel, în data de 26 septembrie 2002, Asociaţia Culturală „Renaşterea Buzoiană” a fost înscrisă în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor,  iar printr-o Hotărâre judecătorească, din 19 august 2002, a dobândit statutul de personalitate juridică.

De atunci și până în noiembrie 2021,  asociația a sponsorizat publicarea a peste 120 de volume scrise de 63 de autori domiciliaţi sau originari din județul Buzău. Începând cu anul 2004, asociația a publicat, anual, Almanahul „Renașterea Buzoiană”, în cele 4.076 de pagini ale acestuia înscriindu-şi numele 335 de autori.