De la frecvente derapaje verbale ale unor politicieni PSD care invocau Holocaustul în discursuri sau răfuieli politice, cu vădită tentă xenofobă, derapaje rămase nesancționate pe măsura gravității lor, s-a ajuns la scandarea de lozinci xenofobe în cadrul unor proteste violente regizate de AUR și politicieni care gravitează în jurul său, toți „iubitori de neam și țară”, apoi la mâzgălirea drapelului UE cu zvastica nazistă și, acum, la decretarea de către AUR a Istoriei Holocaustului drept „o temă minoră” ridicată nemeritat la rangul de materie în programa școlară.
O serie de politicieni PSD își făcuseră un obicei, în ultimii ani, mai cu seamă în perioadele electorale, din invocarea Holocaustului în discursuri sau răfuieli politice, vulgarizând, astfel, această oroare mondială a nazismului, care a făcut milioane de victime. Au avut astfel de derapaje, unii dintre ei cu recidivă, Olguța Vasilescu, Șerban Nicolae, Daniel Ghiță, Nicolae Bacalbașa, Carmen Avram, Liviu Pop, Ilan Laufer, Cristian Misăilă ori Darius Vâlcov. Sunt ieșiri în decor care vorbesc de la sine despre lipsă de educație, despre cinism, despre lipsă de respect față tragedia prin care au trecut milioane de victime, față de memoria acestora. Repetate, dar nesancționate sau sancționate modic, astfel de declarații – pe care unii le-au imaginat drept inocente cârlige pentru voturi dintr-o anumită zonă a bazinului electoral – devin periculoase pentru că, folosite în disputele publice cu lideri politici de etnie germană, au, în substrat, tentă xenofobă.
De la această etapă a declarațiilor politice, tolerate, s-a trecut la o alta. În primăvara anului trecut, în cadrul mișcărilor de protest împotriva măsurilor anti-pandemice, proteste orchestrate de AUR și de politicieni ai Partidului Neamul Românesc intrați în Parlament pe listele AUR, în stradă, la Timișoara, au fost scandate lozinci împotriva primarului de origine germană: „Heil, Fritz!” și „Să nu uiți, Herr Fritz, Timișoara nu-i Auschwitz”. Urmate de alte lozinci xenofobe: „Afară cu Arafat din țară!”, „Afară cu ungurii din țară!”. Apoi, în curtea unor spitale, s-a strigat „Moarte medicilor!”, după ce la protestele anterioare, fuseseră asociați cu medicul nazist Josef Mengele. Am văzut, la aceste proteste și pancarte cu mesajul „Vakcin macht frei”, o parafrază după lozinca nazistă folosită, în bătaie de joc la adresa evreilor, ca mesaj de întâmpinare de la intrarea în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Nu am auzit să fi fost cineva sancționat, deși dreptul la protest și libertatea de exprimare au niște limite, implicit legale.
Au urmat luni de zile în care politicieni ai AUR și ai PNR – ajunși în Parlament pe fondul crizei pandemice, prin instrumentarea politică a unor temeri iraționale ale unui segment, consistent, de populație – au fost locomotive pentru protestele împotriva vaccinului și a măsurilor anti-pandemice, promovând violența și extremismul politic. Nu au soluții pentru ieșirea din criză, ci doar livrează discursuri agresive, prin care instigă la violență, profitând de disperarea și frustrarea acumulate în urma acestei pandemii și capitalizându-le politic.
După ce, la finalul anului trecut, la mitingul AUR, în care membri și simpatizanți ai acestui partid au năvălit în Parlament, prin forță, vandalizând mașini ale ambasadelor occidentale și mânjind steagul UE cu sigla nazistă, iată că acum AUR are un nou derapaj foarte grav. Care nu face decât să sublinieze simpatiile legionare pe care, declarativ, le neagă. Într-un comunicat de luni, AUR – partid care l-a susținut pentru funcția de prim-ministru pe Călin Georgescu, un simpatizant declarat al lui Corneliu Zelea Codreanu și al mareșalului Ion Antonescu, vinovat de Holocaustul din România – consideră Istoria Holocaustului ca fiind „o temă minoră”, ridicată nemeritat la rangul de materie în programa școlară. Pentru AUR și susținătorii săi: această „temă minoră” vorbește despre exterminarea în masă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondială, a aproape 6 milioane de evrei și a altor milioane și milioane de oameni pe motive de religie, orientare politică sau orientare sexuală, handicap fizic ori mental.
Ceea ce vedem zilele acestea este grav și poate degenera într-o situație și mai gravă care ne poate costa pe toți, incalculabil și pe termen lung. Pentru că acești politicieni rămân în Parlament cel puțin un mandat, pentru că au posibilitatea să crească în sondaje, pentru că alegerile viitoare îi pot infiltra și în alte instituții ale ale statului român; opoziția le vine mănușă în această perioadă de restricții, de austeritate, de tensiuni sociale, mesajele populiste, în care sunt experți, urlate în spații publice, având priză la un segment mai puțin educat de electorat, din păcate consistent. În plus, în țară există încă teren fertil și pentru ultranaționalism și extremism, culoar lăsat liber de PRM-ul vadimist, iar la nivelul întregii Europe se înregistrează un reviriment al partidelor naționaliste și ultranaționaliste, anti-sistem, eurosceptice, curentul ultranaționalist fiind întreținut prin război hibrid sau susținut financiar de Rusia.
Text publicat în „Puterea a cincea”
