Administrație

De ce stau primarii buzoieni cu mâna întinsă la Guvern

Mulți primari buzoieni stau cu mâna întinsă la Guvern ori la Consiliul Județean, în loc să se preocupe să încaseze taxele și impozitele de la contribuabili. Cât despre atragerea de fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare, nici vorbă, atâta timp cât există bugetul de stat care poate susține investiții noi.

Cel puțin așa reiese din raportul Camerei de Conturi Buzău privind finanțele publice locale pe 2017. Potrivit documentului, ­ve­niturile încasate efectiv de unitățile administrative-te­ritoriale buzoiene au fost mai mici cu 74.859.000 lei, față de prevederile inițiale (grad de realizare de 93,97%), iar față de prevederile definitive au fost mai mici cu 268.075.000 lei (grad de realizare de 81,32%), ceea ce dovedește o fundamentare nerealistă a solicitărilor suplimentare reflectate în prevederile definitive.

Valorile cele mai mici ale încasărilor sunt reprezentate de sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (28.868.000 lei) urmate de venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (144.906.000 lei), iar valorile cele mai mari sunt reprezentate de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (522.835.000 lei) urmate de cote și sume defalcate din impozitul pe venit (268.495.000 lei).

Mai exact, cele mai scăzute procente de realizare, față de prevederile definitive, s-au înregistrat la veniturile reprezentând sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (38,61%) și subvenții de la alte nivele ale administrației publice (49,62%), în condițiile în care cele mai ridicate procente de realizare s-au înregistrat la veniturile repre­zentând venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri (100,81%) și sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (98,63%).

,,Încasările au depășit prevederile bugetare, atât inițiale cât și definitive, numai la venituri din impozite, taxe, contribuții, alte vărsă­minte, alte venituri, în timp ce la celelalte categorii de venituri încasările au fost sub nivelul ­preve­derilor bugetare definitive. În privința sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și a prefinanțării, acestea au fost de numai 28.868.000 lei, reprezentând 38,61% față de nivelul prevăzut în bugetul definitiv, ceea ce denotă un grad scăzut de absorbție al acestor finanțări. Se constată o fundamentare nerealistă a prevederilor defi­nitive la Subvenții de la alte nivele ale administrației publice, încasările fiind de numai 49,62% din preve­derile definitive (…) Se remarcă faptul ca efortul propriu al unităților administrativ – teritoriale în acti­vitatea de stabilire și încasare a veniturilor, res­pectiv veniturile proprii din impozite, taxe și alte venituri, reprezintă numai 12% din totalul veniturilor încasate la bugetul local, pe când contribuția bugetului de stat și a celorlalte bugete la finanțarea administrației publice locale, prin sume defalcate din taxa pe ­va­loarea adăugată și subvenții, este de peste 68% din total (…) Având în vedere constatările din actele de control/audit cu privire la mo­dul de stabilire, înregistrare, urmărire și încasare a veniturilor la bugetele locale, este de înțeles de ce efortul pentru funcționarea acestor structuri revine bugetului de stat, deoarece se constată cu fiecare acțiune în parte neaplicarea corespunză­toare a ­preve­derilor legale cu privire la stabilirea și realizarea veniturilor. Implicarea încă destul de susținută a bugetului de stat în asigurarea resurselor bugetelor locale explică insuficienta preocupare a autorităților locale în evaluarea veniturilor proprii și în lipsa de performanță în urmărirea și încasarea acestora pe parcursul execuției bugetare. Comparativ cu veniturile totale realizate în anii 2015 și 2016 la nivelul ordonatorilor principali de ­cre­dite, în anul 2017 se înre­gistrează o creștere a veniturilor realizate cu 6,76% față de anul 2015, ceea ce în sumă absolută reprezintă 73.862 .000 și cu 5,64% față de anul 2016, ceea ce în sumă absolută reprezintă 62.366.000. Veniturile proprii ale bugetelor locale, formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte și alte venituri încasate în anul 2017, s-au situat la nivelul sumei de 144.906.000, ceea ce reprezintă 12,41% din valoarea totală a veniturilor realizate. Comparând ponderile veniturilor proprii în total venituri în perioada 2015-2017 se constată scăderea ponderii acestora în anul 2017 față de anul 2016 de la 13,31% în anul 2016 la 12,41% în anul 2017”, se precizează în raportul Camerei de Conturi Buzău.

Per total, potrivit execuției bugetare anuale rezultă că, la data de 31 decembrie 2017 s-au efectuat cheltuieli în sumă de 1.138.481.000 lei, care s-au încadrat în prevederile ­anu­ale definitive aprobate de 1.564.918.000 lei, astfel că la închiderea exercițiului financiar al anului 2017, raportat la prevederile defi­nitive, cheltuielile s-au realizat în proporție de 72,75%;

Cele mai scăzute rea­lizări se înregistrează la următoarele tipuri de cheltuieli: Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (6,19%) urmate de Cheltuieli de capital (46,09%), în timp ce gradul de realizare cel mai ridicat se înregistrează la Alte transferuri (100%), Subvenții (99,90%) și Cheltuieli de personal (97,55%).

Gradul scăzut de realizare a cheltuielilor cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și cheltuielilor de capital, situație în care față de prevederile definitive în sumă de 88.631.000, res­pectiv 487.435.000, au fost efectuate plăți în sumă de 5.487 mii lei, respectiv în sumă de 224.642.000, s-a datorat nerealizării proiec­telor finanțate din fonduri nerambursabile cât și a proiectelor finanțate integral sau parțial din bugetele locale.

Nerealizarea cheltuielilor a fost determinată în principal de neîncasarea veniturilor, fundamentarea nerealistă a necesarului de fonduri la unele capitole bugetare, precum și de existența unor deficiențe în managementul admi­nistrării resurselor financiare locale.

Ponderea cea mai ridicată în totalul plăților efectuate, o dețin cheltuielile de personal (44%), urmate de cheltuieli de capital (20%), cheltuieli cu bunuri și servicii (19%) și asistență socială (11%). Celelalte cheltuieli cu pondere de 6% includ Subvenții, Transferuri între unități ale administrației publice, Alte cheltuieli, Operațiuni financiare, Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și Dobânzi.

Urmare acțiunilor de control și audit efectuate în anul 2018 la nivelul a 31 de primării – două municipii, două orașe și 27 comune – și Consiliul Județean s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate care au determinat nerealizarea unor venituri cuvenite bugetelor locale, au cauzat prejudicii sau au influențat calitatea gestiunii economico – financiare.

Abaterile constatate au fost estimate la suma totală de 574.369 mii lei și se referă la venituri suplimentare estimate la 1.086.000 lei, prejudicii estimate la 1.151.000 lei, abateri cu caracter financiar-contabil care au avut impact asupra realității și acurateței situațiilor financiare, estimate la 572.132.000 lei, se mai precizează în raportul camerei de Conturi Buzău.

Printre cauzele identificate care au determinat abaterile descrise mai sus, menționămneimplicarea ordonatorilor de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale, prin stabilirea de atribuții precise pe persoane și monitorizarea realizării acestora, neinventarierea sau inventarierea formală a materiei impozabile existente pe teritoriul localităților, generând riscul neidentificării unor venituri cuvenite bugetelor locale, neurmărirea derulării contractelor de închirieri/concesionări de bunuri, neaplicarea tuturor procedurilor și măsurilor de executare silită prevăzute de lege pentru încasarea obligațiilor bugetare restante, în condițiile în care gradul de conformare voluntară a scăzut de la an la an ori neaplicarea prevederilor legale din Codul Fiscal de către personalul din compartimentele de specialitate cu privire la schimbul de informații între instituții pentru identificarea masei impozabile și stabilirea situației fiscale reale a contribuabililor.

 

Un comentariu

  1. Primarii, nu „stau cu mana intinsa”, o mare parte nu pot colecta ceace nu exista. Sunt comune sarace dintotdeauna si este greu sa le ceri mai mult. Pe Valea Calnaului, imi amintesc ca veniturile celor de la Zarnesti erau de vreo 6 ori mai substantiale decat la Racoviteni, pe vremea CAP-u;ui. Mai sus dea lungul paraului o duc si mai rau. In Racoviteni este un primar nou , f. bun , bun cetatean si incearca sa faca multe lucruri bune. Are ceva piedici de la cei vechi, dar relele provin de la faptul ca nu-s bani. De nu este ajutat , nu poate face nimic. Am vazut acolo la primarie ca isi fac treaba f. bine si nu sunt gomosi. Sunt functionari onorabili de tot respectul.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker