Două dintre măsurile de austeritate fiscală intens discutate în perioada de final a anului trecut aduceau în discuție, pe de o parte, soarta investițiilor publice finanțate pe programe naționale sau prin cele comunitare, pe de alta, impactul măsurii de mărire a taxelor locale pe proprietate – case și terenuri, dar și pe mașini, la nivelul populației. În extindere, conform promisiunilor făcute de premierul Bolojan, taxele pe proprietate ar urma să rămână în administrarea exclusivă a primăriilor, fie că vorbim de orașe sau de unități administrativ-teritoriale din zonele rurale.
În ceea ce privește derularea programului de investiții publice cu acoperire națională, cunoscut ca Programul Național Anghel Saligny – un fond la dispoziția Guvernului, derulat prin Ministerul Dezvoltării, care funcționează pe mecanismele fostelor programe social-democrate PNDL I și II, dar căruia i s-a dat altă denumire, din orgoliul politic liberal, începând cu anul 2021 – se spune că anul acesta se schimbă regulile pentru finanțarea multor șantiere din întreaga țară. Banii de la bugetul de stat vor merge cu prioritate la proiectele aproape finalizate, iar primăriile care pot contribui cu fonduri proprii vor fi avantajate. Cu alte cuvinte, luând de bună promisiunea că taxele pe proprietate vor rămâne la bugetele locale, la dispozția primarilor și Consiliilor Locale pentru abordarea spre finanțare a unor investiții de necesitate, altele decât cele contractate prin programul Anghel Saligny, primarilor li se aduce la cunoștință că vor trebui să angajeze bugetele locale pentru subvenții de 20%, în cazul proiectelor nou începute sau a celor care la acest moment au sub 80 de procente lucrări realizate. Aceasta ar urma să fie regula pentru ca administrațiile locale să mai primească ajutor financiar de la stat, un exercițiu care ar urma să se aplice tranzitoriu, adică doar pentru anul 2026.
Din nefericire, noua regulă impusă de premierul Bolojan vine după ce administrațiile locale – comune, orașe, municipii -, au deja definitivate proiectele bugetare pentru anul în curs, ceea ce ar însemna că alinierea la noua regulă a premierului să fie posibilă cu… anularea unor proiecte, altele decât cele cu termeni financiari stabiliți.
Noile reguli pentru Programul „Anghel Saligny” înseamnă că, într-o comună unde rețeaua de gaze este realizată în proporție de peste 80%, proiectul intră automat pe lista de priorități și ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului în curs. Într-o altă localitate, însă, unde rețeaua este abia la început, iar primăria nu își permite cofinanțarea de 20%, proiectul riscă să rămână pe lista de așteptare. Din punct de vedere financiar, este foarte mare probabilitatea ca majoritatea primăriilor să nu-și mai permită o serie de proiecte.
Și pentru ca lucrurile să devină și mai clare pentru primarii din teritoriu, tot din partea premierului vin alte două informații, în sensul clarificării intențiilor actualului guvern în ceea ce privește alocările financiare în teritoriu de la bugetul consolidat al statului. Premierul Ilie Bolojan a explicat că, în 2026, România trebuie să cheltuiască toate cele aproximativ 10 miliarde de euro rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce va consuma aproape integral spațiul bugetar destinat investițiilor, estimat la cel mult 7% din PIB. El a precizat că, din acest motiv, suma alocată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai mică decât cea din 2025.
