De ce s-a blocat Secția Penală a Tribunalului

• Raport de activitate cu iz de autocritică al conducerii instanței

În pofida restricțiilor impuse de pandemia de ­coro­na­virus și a restrângerii acti­vității în perioada stării de urgență, instanțele nu au fost menajate, nici de justițiabili și nici de parchete. Spre exemplu, în anul 2020, Secția Penală a Tribunalului Buzău a avut de soluționat 1.251 cauze, în creștere cu 205 dosare față de anul 2019, ceea ce înseamnă o creștere de 16,39%. 917 procese au fost fonduri și 334 contestații. Toate acestea au fost repartizate spre soluționare celor patru judecători care activează la Secția Penală, ceea ce înseamnă că fiecare ­ma­gistrat a avut de judecat, în medie, 384,4 dosare. Astfel, Secția Penală a consemnat calificativul „satisfăcător” la indicatorul „vechime dosare în stoc” rezultat din faptul că a rămas nesoluționat la 31 decembrie 2020 un număr de 111 cauze, din care 14 dosare sunt mai vechi de 1 an și 6 luni, valoarea indicatorului fiind de 12,6%.

Conducerea Tribunalului Buzău susține că, în materie penală, unul din motivele principale constă în ineficiența Camerei preli­minare, atât înainte cât și după modificarea dispoziții­lor legale care o reglemen­tează, întrucât prin deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în materie, ­ca­mera preliminară s-a transformat într-o etapă procesuală contencioasă, în care este necesară citarea părților și asigurarea dezbaterilor orale contradictorii. Judecă­torul se află în imposibilitatea de a interveni pentru reducerea termenelor reglementate și scurtarea procedurii de Cameră preliminară, în situații în care aceasta nu s-ar mai impune a fi continuată. Procedurile de citare sunt viciate, justificate frecvent prin faptul că părțile își schimbă domici­liul, sunt plecate la muncă în străinătate.

De la simplu la complicat

În ultimii ani, Camera preliminară din cadrul unui proces penal a devenit locul în care se desfășoară o mini-judecată în toată regula, dar fără public. Ceea ce s-a dorit inițial o modalitate de simplificare a proceselor penale a ajuns, cu „susținerea” Curții Constituționale a României (CCR), un ­meca­nism extrem de eficient de tergiversare a cauzelor în spatele ușilor închise.

Sunt dosare care zac cu anii la Camera preliminară, iar Buzăul nu face excepție. Potrivit Codului de procedură penală, „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”. În această fază a procesului, judecătorii ar trebui să verifice legalitatea probelor depuse la dosar, legalitatea trimiterilor în judecată sau clasarea dosarelor. În ultimii cinci ani, această etapă a procesului penal a constituit ținta mai multor critici de neconstituționalitate din partea instanțelor de judecată. A fost suficientă admiterea unei singure excepții de către Curtea Constituțională și lipsa de interes a Parlamentului pentru reglementarea ei pentru ca, în acest moment, Camera preliminară să devină o ­ve­ritabilă mini-judecată.

Astfel, practica a demonstrat că procedura de cameră preliminară a devenit extrem de greoaie și mare consumatoare de timp și resurse. S-a ajuns ca procese relativ simple să stagneze și patru ani în Camera preli­minară, fără să înceapă judecata pe fond, cu riscul prescrierii faptelor.

Camera preliminară s-a dorit a fi un filtru, fiind gândită cumva după mo­delul american. Între timp a devenit un fel de judecată în judecată. La început, s-au ridicat câteva excepții la Curtea Constituțională, care au fost admise. Parlamentul nu a corectat aceste erori prin noi legi, astfel încât ­avocații au ridicat noi și noi excepții care aveau legătură cu primele, având efect de „cascadă”. S-a ajuns să se citeze părțile, să se discute pe probe, să se exercite căi de atac, iar Camera preli­minară s-a transformat într-o mini-judecată.

Potrivit conducerii Tribunalului Buzău, s-a constatat și faptul că transfe­rarea cu întârziere a persoanelor aflate în stare de detenție din alte penitenciare și care figurează cu afaceri judiciare sau efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză tehnică judiciară dispuse în cauză reprezintă cauze pentru soluționarea cu întârziere a cauzelor. De asemenea, ca urmare a pensionării unor judecători din cadrul secției, s-a impus reluarea cercetării judecătorești în cauze ce impun probatorii complexe, având în vedere jurisprudența CEDO.

Patru judecători la Secția Penală

Statul de funcții și de personal al Tribunalului Buzău prevede un număr de 32 posturi de judecător, iar la începutul anului 2020 erau vacante nouă posturi. Pe parcursul anului 2020 a fost eliberat din funcție prin pensionare un judecător. În consecință, la începutul acestui an erau vacante definitiv zece posturi de judecător. În instanță funcționează efectiv 22 de judecători, 19 aflați în schema de personal a Tribunalului Buzău și trei delegați de la alte instanțe. Opt funcționează în cadrul Secției I Civile, zece funcțio­nează în cadrul Secției a II-a Civile, de Contencios Administrativ și Fiscal și patru în cadrul Secției Penale.

Încărcătura medie pe judecător la tribunal în anul 2020 a fost de 701,8 dosare, ceea ce a reprezentat o creștere față de anul precedent, când încărcătura pe judecător a fost de 676,6 dosare, iar încărcătura la nivel național a fost în anul 2020 de 652,4 dosare.

„Trebuie precizat, însă, că statul de funcții a prevăzut un număr de 32 posturi de judecător pentru anul 2020, încărcătura raportându-se la un număr de 22,8 judecători prezenți efectiv. Cât privește secțiile tribunalului, încărcătura medie pe judecători se prezintă după cum urmează: Secția Penală – 384,4 dosare; Secția I Civilă – 660 dosare;  Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal – 814,4 dosare”, se precizează în raportul de activitate al Tribunalului Buzău pentru anul 2020.

Potrivit documentului, la 31 decembrie 2020 a rămas în stoc la Tribunalul Buzău un număr de 4298 dosare, din care 492 cauze sunt mai vechi de un an și 6 luni.

Ședințe de judecată, pregătite insuficient. Nemotivarea sau insuficienta motivare a hotărârilor judecătorești

„Se impune, în continua­re, monitorizarea permanentă a modului în care se realizează activitățile și se ­res­pectă termenele în procedura de verificare și regularizare a actelor de investire a tribunalului, a modului în care fiecare magistrat pregătește ședința de judecată și dispune măsurile adecvate pentru rezolvarea cauzelor într-un termen rezonabil și verificarea periodică a activității grefierilor, atât în privința pregătirii corespunzătoare a ședințelor de judecată, cât și în privința ducerii la îndeplinire a dispozițiilor președinților completelor de judecată în termenele prevăzute de lege ori de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Nu trebuie omise nici motivele de ordin subiectiv care conduc la creșterea duratei de soluționare a cauzelor: insuficienta pregătire a ședințelor de judecată, reticența în adoptarea unor măsuri energice de sancționare a comportamentului nediligent al părților și al participanților la proces, nestabilirea unor obiective clare ale rapoartelor de expertiză, încuviințarea în bloc a obiecțiunilor, fără o analiză punctuală a temeiniciei acestora, încuviințarea în bloc a probelor solicitate de părți, fără o analiză reală a admisibilității și concludenței acestora, tratarea cu superficialitate a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, nemotivarea sau insuficienta motivare a hotărârilor judecătorești.

Deficiențele de ordin subiectiv constatate sunt cauzate, în principal, de insuficienta ocupare a sche­melor de personal și încăr­cătura mare de cauze/ judecător”, se precizează în raport.

Din primăvara anului 2021 numărul posturilor vacante va crește la 11, unul dintre judecătorii Secției Civile anunțându-și intenția de pensionare. „Insuficienta ocupare a schemei a condus la o supraîncărcare a jude­cătorilor aflați în activitate, situație care se reflectă în indicatorii de eficiență, în ciuda eforturilor deosebite făcute, prin sacrificarea timpului liber. În condițiile unui număr atât de mare de posturi vacante, este foarte greu de stabilit un echilibru între aspectele cantitative si cele calitative ale activității instanței. Perspectivele ocupă­rii acestor posturi vacante, din nefericire, nu sunt dintre cele mai bune. Astfel, numeroasele posturi vacante existente la judecătoriile arondate, lipsa vechimii necesare înscrierii la concursul de promovare în funcție de execuție, distanța sunt piedici reale în promovarea efectivă a magistraților judecătoriilor arondate la Tribunalul Buzău”, se mai precizează în raport.

În plus, în contextul numărului mare de posturi vacante și al volumului de activitate la instanțele de la care provin, cererile de transfer/delegare formulate pentru Tribunalul Buzău au fost respinse de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.