OpiniiSoroca

De ce rușii nu au un Pușkin ca să-i judece?!

Zilele acestea am avut nenorocul să privesc o emisiune la unul din posturile federale TV din Federația Rusă și m-am crucit, nu alta. Zeci de minute în șir vreo cinci inși, întărâtați și provocați de doi moderatori rupți de realități și lipsiți cu desăvârșire de ceea ce se numește respect și bun-simț în relațiile cu alții, au „spălat” Republica Moldova și autoritățile de la noi pe toate fețele de-mi venea să arunc cu ceva în televizor. Doar o singură ziaristă din Ucraina încerca să-i aducă pe linia de plutire pe acei care se considerau mari experți, dar în realitate arătau ca niște mojici ordinari, dar nu i-a prea reușit, fiindcă trebuie să ai ochi pentru ca să vezi și urechi ca să auzi, dar pentru cei prezenți în studioul cu pricina aceste organe sunt, probabil, doar de „frumusețe”.

De altfel, dacă acea emisiune ar fi fost vizionată de cineva căzut de pe Lună sau, să zicem, recent eliberat din casa de nebuni, acesta și-ar fi imaginat că cineva din paradis, aflat pe malul unui râu din care curge lapte și miere citește lecții de bună purtare și dă sfaturi unora din iad, aflați în rahat până la gât. Numai cum nu a fost etichetata biata noastră Basarabie — și săracă, și coruptă, și izolată, și aflată la cheremul cuiva, și gata de vânzare, și fără viitor. Ce-i drept, multe din aceste porecle nu poți zice, oricât te-ai strădui, că nu corespund realităților, dar să nu uităm vorbele înțelepte din popor despre „ruptul care râde de cârpit” sau despre „ciobul care râde de oala spartă”. Auzeam aberațiile care ieșeau din gura spurcată a pretinșilor analiști și deputați, iar în ochi îmi apăreau nu vilele luxoase din preajma Moscovei sau iahturile miliardarilor din anturajul Kremlinului, dar fețele buhăite ale alegătorilor lui Putin după consumarea lichidului de spălat geamurile (cică, vinurile moldovenești sunt bune doar de vopsit gardurile) și mojicul îmbrăcat în zdrențe de la un balcon gata să se prăbușească, dar îngrijorat nevoie mare de soarta refugiaților din Siria. Priveam la fețele înzestrate cu 2-3 bărbii ale celor care cu o satisfacție sadică vorbeau despre cât de apocaliptice pot fi consecințele explodării, Doamne ferește, a depozitelor cu muniții din stânga Nistrului și-mi venea să mă pișc de nas — oare acești oameni sunt sănătoși la cap? Ba mai mult, unul din ei a vociferat că dacă nu era Ucraina între noi, demult se alegea praful și pulberea din RM. Repet, despre aceasta se vorbea nu pe ulițele pline de noroi din Siberia sau prin vreo bojdeucă din Altai, dar la unul din posturile TV cu mare audiență și în RM, atât de mult agreat de cei trei crai socialiști – Vasile, Adrian și Bogdat, care doresc acum să le dea și mai multă undă verde prietenilor din Est.

Bineînțeles, una din țintele preferate ale criticilor „experților” a fost președintele nou ales, Maia Sandu. Probabil, în acea zi doamna Sandu a sughițat mult și, foarte probabil, o să mai sughițe multă vreme încolo. Bunăoară, aflat într-o stare avansată de euforie, dar și turmentat de ura ce ne-o poartă, unul din cei prezenți, pe nume Maxim Esin, jurnalist de la „Komersant”, cu o satisfacție cinică a spus, nici mai mult nici mai puțin, că știe cum se pot rezolva toate problemele cu Republica Moldova. În opinia lui, pentru a cumpăra comportamentul „adecvat” și „loial” al oricărui politician moldovean aflat la putere este nevoie de, maximum, 2.000.000.000 de dolari!!! Vă imaginați până unde a ajuns obrăznicia și imaginația bolnavă a acestor specimene (vorba lui Chicu), dacă aceștia își permit să spună așa ceva de la principala tribună mediatică a unei țări pretins civilizate?! De altfel, comportamentul total bădărănesc și profund jignitor al acestui Esin are și o explicație. Or, ziceam cândva că cel mai mare păcat al politicienilor moldoveni nu este corupția, traseismul, vânzarea/cumpărarea, și nici măcar furtul miliardului, dar faptul că prin comportamentul lor aceștia au discreditat în general noțiunea de clasă politică și de politică ca fenomen, fiindcă lumea nu mai crede că pot exista și politicieni care pun interesul național înaintea interesului de grup și personal. La fel s-a întâmplat și cu Dodon, care a discreditat la maximum funcția de președinte al Republicii Moldova, care la Moscova este cântărită în bani și trădare, dar nu în onoare și respect. Adică, Maia Sandu moștenește de la Dodon nu doar criza economică și societatea răzlețită, dar, în primul rând, o imagine externă rău șifonată.

În fine, nu doresc ca cineva să considere această Tabletă un atac în adresa cuiva, mai cu seamă în adresa unei țări cu o istorie atât de bogată cum este Federația Rusă. Îmi știu locul și pot să-mi controlez sentimentele, dar consider sincer că și această țară ar trebuie să-și aibă pe Eminescu ei, care s-o judece… Apropo, mă gândeam că acest rol și l-ar fi putut asuma Pușkin, dar prin unele din operele sale și această mândrie a rușilor a demonstrat că poate fi demn de urmașii săi.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker