Președintele Societății de Științe Matematice din România, profesorul universitar Radu Gologan, apreciază că subiectele de Matematică de la Evaluarea Națională 2026 au fost cele mai dificile din ultimii 15 ani, însă spune că dificultatea lor nu a fost una gratuită, ci a urmărit să evalueze gândirea matematică și înțelegerea conceptelor, nu aplicarea mecanică a unor algoritmi învățați.
Afirmațiile profesorului vin în contextul în care la proba de Matematică s-a înregistrat cel mai mic număr de note de 10 din ultimii 14 ani: doar 102 elevi din întreaga țară au obținut punctajul maxim, de aproape zece ori mai puțini decât în 2025; niciunl dintre cei 102 nu a fost din județul Buzău. Totodată, sesiunea din acest an a consemnat și cea mai restrânsă zonă a performanței de vârf, înregistrându-se cel mai mic procent al elevilor cu note între 9,50 și 9,99 din aceeași perioadă
„Subiectele de la Evaluarea Națională au fost, din punctul meu de vedere, cele mai dificile din ultimii 15 ani. La Bacalaureat, gradul de dificultate a fost, probabil, puțin mai ridicat decât în ultimii ani. Însă această dificultate trebuie înțeleasă în contextul în care subiectele au pus mai mult accent pe gândirea critică, pe capacitatea elevilor de a înțelege matematica, nu doar de a aplica formule și rețete învățate”, a spus Radu Gologan pentru publicația „Totul despre mame”.
În opinia profesorului, examenul din acest an a evaluat modul în care elevii și-au construit și organizat cunoștințele, nu doar dacă au memorat metode de rezolvare. „Cred că subiectele au evaluat felul în care elevii au înțeles și și-au structurat în gândire cunoștințele acumulate. Și vă spun de ce. Atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, proba de matematică are o semnificație foarte clară din perspectiva notării: un elev care obține peste nota 9 a înțeles bine matematica, iar unul care trece de 9,50 este foarte bun, chiar excelent la această disciplină”.
Întrebat dacă examenele din acest an au reușit să facă diferența dintre un subiect dificil și unul de calitate, președintele Societății de Științe Matematice a răspuns: „Da, au reușit să facă această diferență. Au fost subiecte bune și chiar excelente, care au verificat nu doar cunoștințele elevilor, ci și capacitatea lor de a înțelege matematica dincolo de metodele formale. La Evaluarea Națională au existat patru probleme, iar la Bacalaureat două, care au făcut foarte bine această departajare”.
Profesorul consideră că structura examenelor începe să se îndepărteze de modelul bazat pe rețete și exerciții repetitive, în direcția dezvoltării gândirii matematice. „Este un pas înainte, chiar am vorbit cu Bogdan Cristescu (directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, instituția care face subiectele pentru toate examenele organizate de Ministerul Educației, n.r.) și l-am felicitat că a făcut un pas înainte spre ceea ce vrem și noi. Adică să ieșim din formalism, să ieșim din rețete”.
În ceea ce privește modul de evaluare, Radu Gologan mai spune că matematica lasă mult mai puțin loc interpretării decât limba română. „La matematică există mult mai puțin loc pentru subiectivism decât la limba română, cu 50% mai puțin. La limba română există, în schimb, anumite cerințe care pot presupune o doză mai mare de apreciere din partea evaluatorului, e mult mai formală gramatica limbii române, dar și eseurile pe care elevii ar trebui să le facă”.
Una dintre problemele de la Evaluarea Națională 2026 – exercițiul 4b) de la subiectul al III-lea – a devenit, după examen, un adevărat studiu de caz în comunitatea profesorilor de matematică. Considerată de numeroși profesori cea mai dificilă și cea mai frumoasă problemă a examenului, aceasta a generat numeroase rezolvări alternative publicate în zilele următoare pe rețelele sociale și pe platformele dedicate matematicii.
