Cum vor fi monitorizați cei peste 100 de buzoieni aflați sub supravegherea polițiștilor în lipsa brățărilor electronice

Legea privind monito­rizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale a intrat în vigoare pe 21 mai 2021. Actul normativ aduce modificări prevederilor Codurilor Penal și de Procedură Penală, una dintre prevederi fiind aceea că agresorii cercetați penal vor fi obligați să poarte brățări electronice.

Legea care a fost promulgată recent de ­preșe­dintele Klaus Iohannis nu poate fi însă aplicată în integralitatea ei decât peste câțiva ani. Ministerul Afa­cerilor Interne a supus, în 2019, dezbaterii publice proiectul Legii privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale. Proiectul, devenit acum lege, prevede crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum și stabilirea res­ponsabilităților autorită­ților implicate în proces.

Este vorba despre Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) care va fi utilizat în scopul monitorizării electronice, cu ocazia executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, executării măsurii arestului la domiciliu, aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție, aplicării ordinului european de protecție, în cazul în care România este stat emitent, și ­suprave­gherii la distanță, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de ­li­bertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

„Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanei supravegheate. Prin excepție, dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe brațul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical (…) Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic are dreptul și obligația de a verifica inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de ­suprave­ghere alocate persoanei supravegheate”, potrivit legii.

Ce presupune infracțiunea de evadare

Încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a măsurii preventive, precum și neres­pectarea de către aceasta a itinerariului sau a condi­țiilor de deplasare împuse de instanță ori de organul judiciar va constitui infracțiunea de evadare, urmând a se aplica regulile privind concursul de infracțiuni, informează un comunicat al MAI.

„Atunci când, cu rea-credință, inculpatul încalcă obligația de a nu părăsi imobilul ori nu respectă itine­rariul sau condițiile de deplasare stabilite potri­vit legii, organul de supraveghere are dreptul de a-l prinde pe inculpat și de a-l prezenta de îndată procu­rorului, în cursul urmăririi penale, judecă­torului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanței de judecată, în cursul judecății”, arată comunica­tul emis de MAI.

O dată pe săptămână, persoana aflată sub supraveghere trebuie să se prezinte la sediul unității de Poliție pe raza căreia locuiește. De asemenea, se va indica în mod expres perioada de timp, precum și, după caz, locul de muncă, instituția de învățământ, unitatea sanitară sau alt loc în care se aprobă deplasarea inculpatului. Da­rea în urmărire se va dispune, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliției Române, dar și de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean.

După comunicarea măsu­rii privind arestul la domiciliu, inculpatul are obligația de a se deplasa de îndată la imobilul indicat potrivit legii, în vederea executării măsurii. „În vederea ­veri­ficării situației de fapt, organul de supraveghere are acces, în condițiile legii, la documente, imagini, înre­gistrări audio-video sau orice înscrisuri necesare, deținute de autoritățile sau instituțiile publice, persoanele juridice ori persoanele fizice”, prevăd noile reglementări.

La nivelul Inspectora­tului de Poliție al Județului Buzău au fost luate deja măsuri pentru instruirea personalului cu privire la aceste modificări legislative, precum și pentru informarea despre noile obligații legale ale persoa­nelor față de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. În județul Buzău, 116 persoane sunt supra­ve­gheate de polițiști conform noilor prevederi legale. 100 sunt sub control judiciar, iar 16 sunt în arest la domiciliu.

Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale care vine să reglementeze înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică a fost publicată pe 18 mai în Monitorul Oficial. SIME va deveni operațional cel mai târziu la data de 1 martie 2022. Într-o primă etapă, monitorizarea electronică se va aplica în sistem pilot, pentru cazurile de violență domestică în care a fost emis un ordin de protecție.

În ultimii trei ani, actele de violență în familie au devenit tot mai dese, iar o creștere importantă a sesizărilor a fost înregistrată în perioada stării de urgență. Anual, polițiștii emit peste o sută de ordine de protecție provizorii, valabile 5 zile, iar cele mai multe sunt confirmate ulterior și prelungite de instanțe. În primele trei luni ale anului, Poliția Buzău a emis 59 de ordine de protecție provizorii, 32 dintre ele fiind transformate, ulterior, de instanță, în ordine de protecție valabile timp de 6 luni. În două cazuri, ordinele de protecție au fost emise pe numele unor femei iar în cinci dintre cazuri, victime, și implicit cei care au cerut protecție, sunt bărbați. De altfel, cele mai multe ordine de protecție sunt însă solicitate de femei, care ajung să fie terorizate de foști sau actuali concubini ori soți.

Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exerci­tarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc. Intervențiile polițiștilor la cazurile de violență domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele implicate în actele de violență în familie, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violență sau de către alte persoane.

Deocamdată însă, în cazurile de violență domestică nu pot fi utilizate brățările electronice de supraveghere, dat fiind că dispozitivele încă nu ­există și, în plus, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică va fi funcțional abia peste un an.