Cum văd tinerii buzoieni o punte peste Prut la împlinirea a 105 ani de la unirea Basarabiei cu România

Tinerii buzoieni cred în viitorul României. Nu sunt vorbe mari. O demonstrează răspunsurile lor spontane cu privire la modele, unitatea României cu Basarabia în contextul politic actual, la frumusețile locurilor natale, la personalitățile care îi inspiră, răspunsuri pe care le-au oferit moderatorului în cadrul unei conferințe naționale organizate de Antena3 CNN sub titlul „România inteligentă, Viitorul a început ieri! Educație și tradiție – model de dezvoltare pentru noile generații”.

La evenimentul organizat de Primăria Municipiului Buzău și Antena3 CNN au participat cei 47 de olimpici din Buzău, elevi ai colegiilor naționale „B.P. Hasdeu”, „Mihai Eminescu” și „Spiru Haret”, precum și ai Liceului cu Program Sportiv „Iolanda Balaș Soter”. Sunt copii ai Buzăului  care iubesc istoria pentru că că sunt conștienți de faptele strămoșilor, ale străbunicilor lor care au luptat pentru această țară în Războiul Mondial. Copiii olimpici la istorie ai Buzăului au participat la eveniment alături de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, de istoricul militar Marius Nicoară, de Filip Iorga, profesor la Facultatea de Istorie, de dr. Bogdan Cuza, descendent al familiei Cuza, și de Dănuț Solcan, profesor la CN „B.P. Hasdeu”. În sală, alături de copii s-au mai aflat și alte cadre didactice de istorie  ale liceelor menționate. Cu toții au trăit emoția reîntâlnirii cu marile momente ale trecutului nostru pe care le-au împărtășit alături de cunoștințele lor și cu telespectatorii, pentru că a fost prezentat evenimentul petrecut în urmă cu două zile la Chișinău, la care un rol esențial l-a avut Primăria Buzău, care a fost realizatorul unei punți între trecut și prezent, între Românai și România de peste Prut.

Despre această nouă inițiativă educativă și culturală, ce poartă marca a Primăriei Buzău, primarul Constantin Toma a spus: „Avem obligația ca moștenirea pe care ne-a lăsat-o unul dintre înaintașii noștri, care se numește Alexandru Marghiloman, să o ducem mai departe. Acest om a crezut în unitatea neamului românesc, a crezut în această patrie care este România, iar pe 27 martie 1918 a fost alături de Ion Inculeț și de deputații din Sfatul Țării, acolo la Chișinău, în acea sală în care s-a ținut ședința sfatului țării și a fost acel vot extraordinar; am crezut de datoria noastră să facem aceste două monumente. Noi suntem înfrățiți cu Raionul Ialoveni, pentru că Ialoveni este și locul de naștere al lui Ion Inculeț. Nu exista nicio statuie a lui Marghiloman și a lui Inculeț în Republica Moldova, cum nu exista nici în România până să facem statuia lui Alexandru Marghiloman în Parcul Marghiloman, o altă moștenire lăsată fizic de familia Marghiloman pentru Buzău. A fost un moment istoric nu numai faptul că am făcut apel la istorie”.

„Cultural suntem împreună”

Prezent la dezbateri, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a vorbit despre acest eveniment la care a luat parte și în calitate de buzoian, dar și în calitate de demnitar: „Este o mare bucurie a sufletului să fi fost acolo; dimensiunea pe care a căpătat-o 27 martie și în Basarabia i-a făcut pe oamenii din presa de acolo să vorbeaacă ca fiind a doua zi națională a Basarabiei, atât de frumos a fost ce s-a întâmplat  și de profund și mișcător”.

El a apreciat demersul primarului municipiului Buzău de la a cărei inițiativă a pornit acest eveniment: „Pe primarul Constantin Toma nu ai cum să nu îl lauzi, pentru că, de când a preluat mandatul, partea culturală, partea de istorie a fost în vârful agendei domniei sale. Putem spune fără greșeală că, din punct de vedere cultural, ne-am unit deja. Tot ce înseamnă acțiune culturală, eveniment circulă de o parte și de alta a Prutului fără probleme. Prutul a rămas doar un râu în ceea ce privește cultura”, a mai spus ministrul Culturii.

„Dincolo de dezvelirea celor două busturi, aevenimentele culturale au fost completate și de alte evenimente culturale (…) Cultural suntem împreună. Știm mesajele pe care le dăm sunt înspre a ceea ce ar trebui să fie și am spus-o și acolo e un vis pe care ar trebui să-l trăim în cursul vieții noastre. Buzăul, prin domnul Toma a prins imediat ideea de colaborare culturală cu Chișinăul. L-a cunoscut pe domnul Hadârcă din Teatrul din Chișinău și avem șapte zile de «Chișinău pentru Buzău» în fiecare toamnă; suntem tot timpul în contact cultural”, a mai spus Romașcanu.

Proiectele Primăriei care unesc buzoienii de pe toate meridianele lumii

Istoricul Marius Nicoară a povestit despre cele câteva proiecte pe care Primăria Buzău le realizează pentru evidențierea personalităților Buzăului și istoriei locului, proiecte pe care le împărtășește de șase ani de zile cu oamenii de cultură de peste Prut. „Există în coordonarea domnului primar patru proiecte  pe care le avem împreună. Este vorba de «Ora de istorie», pe care o desfășurăm inclusiv cu invitați și cu academicieni, cu profesori din Republica Moldova, din Ucraina.  Este un alt proiect care se numește «Personalități buzoiene». Un al treilea proiect care se referă la salvarea patrimoniului, salvarea identității și un proiect care sprijină tipărirea de carte. Sunt peste 50 de volume”, a afirmat Marius Nicoară.

Și au fost evocate, pe lângă Alexandru Marghiloman, și alte personalități ale Buzăului, pe care primarul a dorit să le dea de exemplu tinerilor, cu dorința de a le crește încrederea, atât ca buzoian, cât și ca român. Și a exemplificat și cu alte proiecte educative precum tipărirea manualului de istorie și alte proiecte care pun în evidență Buzăul și buzoienii faimoși pe care îi avem în istorie, dar și buzoienii iluștri, de acasă și de tot mapamondul cu care ne mândrim astăzi. Această istorie poate fi apropiată de sufletul copiilor printr-o descriere vizuală, prin joc de rol. Acest lucru a fost explicat de profesorul Dan Solcan, care  a povestit că în apropierea tinerilor de evenimentele din 1918, „problema ar fi felul în care reușim să mai transpunem copilul în atmosfera aceea. Au trecut doar 100 și un pic de ani, însă mentalitățile sunt cu totul altfel, lumea s-a schimbat. Vorbeam cu copiii cum mai pot reconstitui acel fior din 1918. Foarte greu. Manualele își fac treaba. Doar că trebuie să facem mai mult decât atât, să-i aducem pe copii în acel imediat al lui 1918, în atmosfera aceea. Patroiotismul era definit altfel. Anul 1918 a fost cu totul spectaculos în tragismul și în bucuria lui, cu răsturnările de situație extraordinare. Puneți-i pe copii în pielea lui Alexandru Marghiloman, în situația în care, în 5 martie, a trebuit să preia postul de prim-ministru. Haideți să vedem ce s-a întâmplat la 1 decembrie, în acea zi în care țăranii au venit cu lanțurile de usturoi la gât, pentru că era gripă. A nins în ziua aceea de Sf Andrei. Haideți să le arătăm acea imagine cu soldații germani care plecau spre țara lor și românii care veneau spre Alba Iulia. Trebuie să-i aduci în fața unei istorii vizuale”, a explicat profesorul de istorie Dănuț Solcan.