VIDEO / Cum a transformat regizorul buzoian Ionuț Ghinea „Capra cu trei iezi” în manifest anti-bullying

Premiera spectacolului „Capra cu trei iezi” din data de 30 aprilie de la Teatrul „George Ciprian” se va juca cu casa închisă; în schimb piesa va fi pusă din nou în scenă pe data de 7 mai, a anunțat regizorul Ionuț Ghinea, în conferința de presă de lansare. Ca și precedentul spectacol regizat de buzoianul Ionuț Ghinea, respectiv „Lampa lui Aladdin”, și „Capra cu trei iezi” este unul pentru toată familia, având o puternică componentă educaţională atât pentru copii, cât și pentru părinţi.

Este a doua premieră a Teatrului „George Ciprian” din acest an și prima pentru copii. „Este prima premieră pentru copii din acest an, pentru că la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut am avut «Lampa lui Aladdin», care a avut  un mare succes. Suntem la al 28-lea spectacol. Și era necesar să avem o secție de teatru pentru copii, pentru că ei sunt viitorii spectatori ai teatrului și trebuie să ne preocupăm riguros de acest lucru, ca teatrul să aibă spectatori și în viitor”, spune directorul teatrului, Gina Chivulescu.

Spectacolul are la bază o poveste din cultura noastră, a unuia dintre cei mai populari scriitori români, Ion Creangă, o împletire izbutită a ideilor despre viaţă, conduită morală, prietenie, în spiritul pur al gândirii populare româneşti, unde răul nu scapă niciodată nepedepsit, poveste pe care regizorul a adus-o în contemporaneitate cu tot ce are ea mai bun: cu port, tradiție, muzica tradițională populară și cu momente coregrafice de dans popular. „Tratez problema identității foarte bine în acest proiect atât din relația iezilor, cât și din relația celorlalte personaje de unde se pot trage învățaminte de «așa da și așa nu»”, spune regizorul Ionuț Ghinea.

Spectacolul regizat de Ionuț Ghinea are multe elemente de noutate. Unul dintre acestea îl constituie dramatizarea făcută de Constantin Brehnescu, un regizor păpușar, care are o vechine de mai bine de 60 de ani în teatrul pentru copii. „Nu întâmplător l-am ales pe el. Inițial am căutat dramatizarea făcută de Manole Foca, unul dintre cei care au ridicat teatrul pentru copii de la rangul de amator la profesionism; el a stat la  baza înființării teatrelor de copii și tineret din vremea respectivă.  Am căutat dramatizarea  de care știam din perioada destul de scurtă în care am fost actor și regizor la teatrul de păpuși din Brăila. Atunci am jucat într-un spectacol cu o dramatizare făcută de Manole Foca. Nu am mai găsit dramatizarea. Cum Constantin Brehnescu, care acum are aproape 90 de ani, a fost discipolul lui Manole Foca, l-am contactat și a fost plăcut surprins că doresc să-i folosesc dramatizarea. I-am explicat că pe alocuri o să intervin și eu cu câteva modificări. Așa am și făcut. Cântecele le-am rescris. În proporție de 90 la sută este dramatizarea dumnealui. Ursul din poveste este din dramatizarea dumnealui. Erau niște arhaisme  greu de înțeles pentru copiii din ziua de astăzi pe care le-am adaptat ca să fie pe înțelesul lor și pe placul lor”, povestește regizorul buzoian.

Jocurile copilăriei, redescoperite în povestea lui Ion Creangă

Un alt element de noutate al spectacolului îl constituie  introducerea jocurilor copilăriei înainte de apariția gadgeturilor, jocuri se mai pot încerca și astăzi, deoarece nu și-au pierdut deloc din farmec. Aceste jocuri fac, de altfel, și apropierea de copilăria descrisă de scriitorul Ion Creangă. „Copilăria pe care am trăit-o noi nu este plictisitoare pe cât pare. Și a noastră, ca și a celor de astăzi, a fost foarte creativă, frumoasă. Nu înseamnă că a lor este greșită, dar și a noastră a fost interesantă. Poate cine știe, anumite lucruri din ce am trăit noi îi ajută și pe ei și iau câte ceva din jocurile noastre. Am vrut să aduc în atenție jocurile copilăriei într-o perioadă de dezvoltare a erei digitalului, pentru că s-au rărit foarte mult copii care ies  la joacă în parcuri sau în fața blocului. Jocurile nu erau mai puțin creative decât cele de astăzi. Din contră, cred că erau mai creative și puteau dezvolta atenția, motricitatea, memoria și erau prietenoase cu mediul. Le pun în valoare în spectacol să vadă că sunt distractive, poate mai distrative decât un joc pe tabletă, pe calculator. Te antrenează. Sunt jocuri precum: coarda, bâza, șotron, pe care copiii le vor descoperi, iar părinții lor le vor redescoperi în spectacol”, spune Ionuț Ghinea, cuprins de dorința de a-i elibera pe copii de vraja  și de magia jocurilor din telefoane și tablete, care-i îndepărtează astăzi pe cei mici de frenezia unei copilării a generațiilor ce petreceau timpul liber mai mult pe afară decât în casă.

Cele două direcții noi ale regizorului buzoian explică de ce a fost aleasă această povestire pentru a fi pusă în scenă, din multitudinea de povestiri pentru copii. Mai sunt însă și alte elemente care au fost luate în calcul pe care ni le împărtășește regizorul Ionuț Ghinea. „Am vrut să fie o poveste din dramaturgia românească și am mai vrut să cobor vârsta publicului care poate veni la spectacol. Dacă «Lampa lui Aladdin» poate fi văzută de elevi de la clasa zero până la (adulți de, n.r.) 99 de ani, aceasta am vrut să fie o poveste și pentru categoria grădiniță. În «Lampa lui Aladdin» este o poveste mai amplă, mai laborioasă și acțiunea se desfășoară cu mai multe tipuri de personaje, cu mai multe tipuri de conflict, atenția este distribuită pe mai multe tipologii de personaje, aici am zis  să o aduc în atenția copiilor, pe «felii». Un alt motiv a fost faptul că îmi permite să aduc în atenția copiilor folclorul și originile noastre. Este muzică din folclorul românesc; este muzică  de la Anton Pan încoace, muzică originală, dar cu tentă folclorică, adusă în contemporaneitate, pentru a putea fi gustată de publicul cel mic, ca să-i educăm”, explică Ionuț Ghinea.

Cum combate povestirea fenomenul de bulliyng

Și chiar dacă această povestire este etichetată astăzi ca făcând parte din categoria celor nerecomandate copiilor din cauza violenței, ea este folosită de regizorul buzoian tocmai pentru a combate violeța actuală din rândul copiilor și chiar fenomenul de bullying. „Am  fost atent la cum am conturat personajele ca ei să înțeleagă mesajele. Am vrut ca acei copii care mai au un frate-doi, să înțeleagă că de multe ori trebuie să lase de la ei pentru fratele lor, să renunțe la egoism doar pentru a se evidenția  în fața părinților. Am subliniat și astfel de aspecte care se întâlnesc în familii ca ei să învețe că într-o familie cu mai mulți copii trebuie să existe unitate. Am tratat și tema bullyingului între frați”, spune în continuare regizorul.

Final original fără violență

Piesa are un final deosebit tocmai pentru a se evita violența, dar și pentru a se trage unele învățăminte. „Nu am păstrat finalul original tocmai pentru a pune în evidență faptul că este suficient să tragi niște învățăminte din ce s-a întâmplat. Nu trebuie ca răzbunarea să fie ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Scopul este educativ. Și avem niște învățăminte în direcția aceasta suficient ca toată lumea în finalul poveștii să iasă bine. Acest aspect a fost o provocare de la începutul proiectului. Nu o să vă divulg finalul. Lăsăm publicul să tragă concluziile, dar la final lucrurile sunt rezolvate. Știam că s-a schimbat percepția publicului, și scopul este educativ”, spune Ionuț Ghinea, lansându-ne astfel invitația să mergem să vedem și să ne convingem că această povestire cu care am crescut mulți dintre noi este își păstrează farmecul, este interesantă și educativă pentru întreaga familie. Nici nu are cum să fie altfel, pentru că în afară de finalul cu rezolvare pozitivă din taote punctele de vedere, toate personajele sunt folosite pentru a oferii lecții de viață, chiar și lupul, care este aici şi clasic şi modern.

„Am găsit o soluţie mult mai caldă şi plăcută ochiului, situaţia în care iezişorii revin”, a precizat  Radu Pavel, actorul care interpretează acest personaj. La rândul ei, Anda Pantiș, care joacă rolul caprei, spune că „această capră este un model de mamă, un model de femeie puternică, o femeie independentă care reuşeşte să se descurce să crească ce trei copii fără a avea sprijinul soţului şi cred că este una dintre situaţiile cu care multe femei se întâlnesc în viaţa de zi cu zi. Trebuie să arătăm că femeile sunt puternice, asta face şi capra din <Capra cu trei iezi>”.

În regia realizată după dramatizarea făcută de Constantin Brehnescu apare și ursul interpretat de actorul Cristi Martin. El are mai multe atribuții, printre care și pe cea de narator al povestirii. „Ursul este un fel de spirit al pădurii, care este și negustor și vindecător, cel care are grijă de toți și de toate și nu în ultimul rând este povestitorul care vă introduce în atmosfera poveștii”, s-a prezentat actorul Cristi Martin.

Regia spectacolului îi aparţine, așa cum spuneam, actorului Ionuţ Octavian Ghinea, care a optat pentru actorii cu care a lucrat și în „Lampa lui Aladin”: Cristi Martin, Ionuţ Octavian Ghinea, Radu Pavel, Anda Pantiş, Felicia Cruceru şi Zabi Tudor.