Cultură

Cum și-a transformat regizoarea buzoiană Marina Hanganu teza de doctorat în carte

Regizoarea buzoiană Marina Hanganu a lansat, la cea de-a 32-a ediție a Festivalului Național de Teatru (FNT 2022), care s-a încheiat recent, în prezența a patru profesori universitari, cartea „Teatrul telematic”, Editura Universitaria, Craiova, 2022. Marina Hanganu explorează de mai mulți ani integrarea noilor tehnologii în artă, iar preocupările sale s-au canalizat mai întâi spre spectacole de teatru telematic, reușind să realizeze două astfel de producții cu sprijinul Teatrului „George Ciprian”. Cel mai recent spectacol de teatru telematic pe care l-a pus în scenă este Spectacolul „2032 Smart-Family” . El a avut premiera în luna octombrie la Teatrul „George Ciprian” și este o colaborare româno-italiană, prezentată și de FNT 2022, în online, într-un exercițiu complex de tehnologie a informației și dramă.

A obținut calificativul „excelent” pentru lucrarea sa de doctorat

Apoi Marina Hanganu a dus cercetarea la un alt nivel care a fost consemnată în teza sa de doctorat pe care a intitulat-o  „Teatrul telematic – de la concept la spectacol” și pentru realizarea căreia a primit calificativul „excelent” („summa cum laude”). Lucrarea Marinei Hanganu a fost coordonată științific de prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu, căreia s-a alăturat de o comisie de îndrumare formată din conf. univ. dr. Carmen Stanciu, conf. univ. dr. Nicolae Mandea și prof. univ. dr. Dan Vasiliu. De altfel, prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu și conf.univ.dr. Nicolae Mandea au fost prezenți și la lansarea volumului de la târgul cărții de teatru organizat în cadrul Festivalului Național de Teatru. Cei doi profesori universitari și-au exprimat și un punct de vedere cu privire la realizările regizoarei buzoiene consemnate în volumul ce abia a văzut lumina tiparului.

„«Teatrul telematic» este o carte de un nivel intelectual elevat, care se citește cu interes. Autoarea face o radiografie a tehnicii, a metodelor de lucru în teatrul telematic, în dramaturgie, scenografie, actorie, regie. Analizează experiențe teoretice, dar și practice care au premers și impus teatrul telematic. Un reper bibliografic important, productiv pentru profesioniștii teatrului, cât și pentru cei implicați sau interesați de artă și cultură”, spune prof. univ. dr. Lud­mila Patlanjoglu. La rândul său, conf. univ. dr. Nicolae Mandea spune despre Marina Hanganu că „aparține celei mai recente generații de artiști în domeniul artelor spectacolului, caracterizați de fuziunea între arta regizorală, noile tehnologii și asimilarea art research în creația artistică. Teza sa de doctorat despre teatrul telematic, susținută recent la UNATC «I. L. Caragiale» (conducător științific prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu), este remarcabilă din toate punctele de vedere, bazată pe propriile experimente și creații, dar mai ales de o pregnantă originalitate.”

Regizoarea buzoiană a dedicat lucrarea sa științifică de doctorat, ca, de altfel, și volumul pe care l-a lansat pe baza cercetărilor făcute despre teatrul telematic, o îmbinare dintre telecomunicații și informatică,  profesorilor, colegilor și prietenilor și tuturor persoanelor alături de care a avut onoarea să exploreze teatrul telematic: artiști, tehnicieni, experți în management.

Cu ocazia lansării cărții sale, Marina Hanganu a făcut  și o scurtă introducere în temă pentru publicul mai puțin avizat în ceea ce privește spectacolele de teatru telematic și a explicat pe îndelete ce înseamnă teatrul telematic. „Teatrul telematic se desfășoară simultan în minim două spații diferite, fizice sau virtuale, care sunt conectate prin telecomunicații, în special prin videoconferință pe internet. Teatrul telematic nu este preînregistrat. Acțiunea distribuită între aceste spații se întâmplă acum chiar dacă nu doar aici. Teatrul telematic nu este un simplu live stream și nici teatru TV, pentru că spațiile comunică live. Există numeroase forme de teatru telematic. De pildă, ultimul spectacol regizat de mine «2032 smart family» conectează două teatre, Teatrul «George Ciprian» din Buzău și Teatrul «Industria» din Milano și în ambele spații se află actori și public prezenți fizic. Actorii interacționează live prin videoconferință. E doar o formă de teatru telematic. S-a scris extrem de puțin despre teatrul telematic pe plan internațional, deși istoria sa este bogată. Această carte spune povestea teatrului telematic, cu pionierii și exploratorii săi din întreaga lume. Și are rădăcini concrete în experiența mea practică și așa că propun o teorie care poate fi aplicată în construcția spectacolelor de teatru telematic în varietatea lor de forme. Cartea are la bază tema mea de doctorat susținută recent la UNATC «I.L. Caragiale» sub îndrumarea doamnei prof. univ. dr. Lud­mila Patlanjoglu”, afirmă buzoianca Marina Hanganu.

Teatrul telematic și „familia electronică”

În ceea ce privește spectacolul telematic lansat recent la Buzău, „2032 Smart-Family”,  acesta s-a desfășurat simultan în România și Italia, totul fiind foarte bine sincronizat și subtitrat. Spectatorii din cele două țări au avut ocazia să urmărească spectacolul în două săli
de teatru sau online. În două săli de teatru conectate prin video-conferință pe Internet, una în Buzău și una în Italia, a fost spusă povestea, situată într-un viitor apropiat, care urmărește relația dintre o mamă vârstnică din România, robotul ei de companie și fiica sa din Italia. Piesa de teatru are la bază un fapt social actual, pentru că se  bazează pe interviuri cu emigranți și părinți vârstnici rămași în România. Inspirați de modelele de roboți create de public, a fost construit un robot care funcționează ca o păpușă digitală controlată de o actriță. Relația mamă-fiică este inspirată de interviurile cu emigranți și părinți rămași acasă, care au fost realizate în cadrul proiectului.

Din poveste fac parte trei actori de la Industria Scenică din zona Milano, care au jucat pe scena teatrului din Italia, și care în piesă formează familia Visconti: Virginia, soțul ei, Lorenzo, și Amalia, fiica lor. Lor li se alătură actorii Teatrului „George Ciprian” din Buzău, care au avut de  interpretat două roluri pe scena din România: un robot vorbăreț, Ogmios Z42, și Laura, mama Virginiei. Virginia Visconti, născută Mihalcea, locuiește în Italia și plătește asigurări sociale și impozite în Italia. La un moment dat îi sugerează mamei, rezidentă în România, să emigreze și ea în Italia. Pe de altă parte, medicul Virginia Visconti se plânge de faptul că nu e primită chiar cu brațele deschise de societatea italiană, chiar dacă prin profesia  sa ajută la însănătoșirea pacienților italieni.

Virginia e căsătorită cu Lorenzo, un nativ italian. Laura Mihalcea, profesoară la pensie, trăiește singură în România și are probleme de sănătate. După un infarct, Laura Mihalcea primește din partea familiei Visconti un robot vorbitor care trebuie să-i țină de urât, dar și să o supravegheze non stop. Deoarece nu locuiește în România, Virginia nu are posibilitatea să-și viziteze des mama, nicidecum s-o ajute în vreun fel. Așa că robotul Z42 este singurul sprijin, adică un fel de familie electronică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare