OPINIA prezenta, luni, o situaţie mai puţin plăcută, generată de o decizie luată la limita abuzului în funcţie de către directorul Sucursalei buzoiene a Apelor Române, Marilena Stoian. Aceasta, invocând termenele unui contract pentru livrarea apei pentru irigaţii pe canalul hidroenergetic amenajat pe râul Buzău, a ignorat faptul că, în teren, sezonul agricol era departe de a se fi încheiat şi a redus nivelul apei de la barajul de acumulare Siriu exact cu debitul necesar irigărilor, pe terenurile agricole de o parte şi de alta a râului. Pentru conformitate, să reamintim că data de 30 septembrie era stipulată în contract ca final de sezon agricol.
Cu toate acestea, în anii anteriori, mai ales în condiţiile în care zilele secetoase au fost consemnate inclusiv în luna octombrie, acelaşi contract a funcţionat, în baza unei notificări făcute de partenerul de contract ANIF Buzău, chiar dacă acest demers birocratic venea ulterior datei de 30 septembrie.
Dacă în cazul fermierilor care au înfiinţat culturi de grâu şi rapiţă pe malul drept al râului nu se poate vorbi despre pagube, pentru că apa a lipsit de pe canalul de irigaţii mai mult de o săptămână, în cazul legumicultorilor din bazinul legumicol Mărăcineni – Săpoca lucrurile se îndreaptă spre un adevărat dezastru. Culturile de varză, aşa cum apreciam şi în materialul precedent, evoluează înspre o asemenea situaţie nedorită de legumicultori, pentru că lipsa apei şi temperaturile ridicate au favorizat instalarea foarte rapidă a unei boli la nivelul frunzelor, explicată de specialişti în domeniu ca şi evoluţia cancerului la om! Cu alte cuvinte, producţia va fi, cu siguranţă, mai mult de jumătate compromisă, iar ceea ce se va recolta va fi de calitate scăzută!
În aceste condiţii, legumicultorii din Mărăcineni, care sunt organizaţi în OUAI (Organizaţia Utilizatorilor de Apă) au hotărât să tragă la răspundere vinovatul care, în opinia lor, ar fi fost şefa de la Ape Buzău, Marilena Stoian. Au consultat un avocat, acesta sfătuindu-i să înainteze plângere penală, pentru abuz în funcţie şi distrugerea recoltelor.
Totuşi demersul lor nu a avut finalitate, pentru că primarul comunei Mărăcineni, Constantin Dumitru, i-a convins să renunţe. Între altele, primarul a considerat că un astfel de „război” s-ar fi transformat într-un proces de durată. Pe de altă parte, şeful administraţiei locale din Mărăcineni este convins că episodul mai puţin confortabil nu se va repeta, şi că legumicultorii şi fermierii vor fi apreciaţi de cei care ocupă diverse funcţii cu decizie!
Cum s-a ajuns la sistarea apei
La începutul acestei luni, pe 3 octombrie, apa de pe canalul de irigaţii ce străbate grădinile de legume cultivate pe teritoriul satelor Măteşti (comuna Săpoca), Potoceni, Căpăţâneşti şi Mărăcineni a fost oprită. De asemenea, şi pe „Canalul de Vest”, componentă a Canalului Siret-Argeş. Fără niciun anunţ sau avertisment prealabil. De atunci, între agricultorii din bazinul legumicol „Mărăcineni-Săpoca” s-a instaurat starea de disperare. Pentru că, cele peste 50 de hectare pe care au fost înfiinţate culturi de Varză de Buzău sunt considerate, deja, compromise! La rândul lor, cei trei mari fermieri din zonă – Afiliu, Vâlcu și Ralea – se tem că noile culturi înfiinţate, de grâu şi rapiţă, pe aproximativ 2.000 de hectare, nu vor avea şanse să răsară, din cauza secetei prelungite.
De cealaltă parte, cele două instituţii, Apele Române-Sucursala Buzău şi ANIF Buzău, reprezentante ale statului român, care, la prima vedere ar fi vinovate pentru necazul provocat pe ambele maluri ale râului Buzău, au încercat să formuleze „apărări” separat, la adăpostul procedurilor birocratice.
Directoarea Marilena Stoian, de la ABA Buzău-Ialomiţa – care, pe 30 septembrie, a dat dispoziţie ca debitul pe canalul hidroenergetic să fie redus exact cu cota rezervată irigaţiilor – și-a motivat decizia prin lipsa unui act adiţional la contractul încheiat între Apele Române şi ANIF Buzău, cu girul Ministerului Agriculturii, înţelegere ce arăta că sezonul pentru irigaţii este cuprins între lunile martie şi septembrie! Din surse independente de ABA Buzău – Ialomiţa sau ANIF Buzău, am aflat că un astfel de contract a mai funcţionat şi cu cel puţin trei sezoane agricole în urmă, cu aceeaşi perioadă stipulată pentru asigurarea/folosirea apei pentru irigaţii, dar niciodată nu a fost luată o astfel de decizie, chiar dacă „actul adiţional” a fost un demers birocratic din partea ANIF Buzău ulterior datei de 1 octombrie.
