Cum scapă de închisoare un liberal… susținător al amnistiei lui Dragnea

„Latifundiarul din Cozieni”, fostul deputat liberal (via PDL) Marin Anton – condamnat pe fond la 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro – a cerut încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei. Curtea de Apel București va pronunța decizia definitivă în dosarul mega-șpăgii lui Marin Anton pe data de 9 februarie. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au cerut, inițial, suspendarea procesului lui Marin Anton până la pronunțarea de către magistrații Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a deciziei cu privire la „riscul de impunitate” pe care îl creează hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) pe tema prescripţiei.

Reamintim că scandalul prescripției a ajuns pe masa magistraților Curții de la Strasbourg, care urmează să decidă dacă judecătorii români pot ignora sau nu deciziile instanței de control constituțional în măsura în care acestea creează, prin aplicare, un risc sistemic de impunitate. Un magistrat de la Judecătoria Bistrița a arătat că aplicarea deciziei CCR i-ar putea scăpa de pedepse pe toți infractorii, din numeroase motive ce țin de realitățile sistemului judiciar.

Un mare susținător al amnistiei 

În dosarul lui Marin Anton, Curtea de Apel București a respins solicitarea DNA. Procurorii anticorupție au arătat că Marin Anton trebuie să meargă la pușcărie pentru mita de 5,3 milioane de euro, iar avocatul fostului liberal a solicitat achitarea pe motiv că fapta nu există. Ca să fie sigur, apărătorul a solicitat, în subsidiar, aplicarea deciziei CCR pe tema prescripţiei și încetarea procesului penal.

Marin Anton a primit câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mită în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”. Ideea i-a aparținut unui fost șef de direcție din Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România (CNADNR, actuala CNAIR, respectiv Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), Mihai Adrian Ionescu, care a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele. Din datele dosarului reiese că Marin Anton și Mihai Adrian Ionescu au cerut o mită-record în 2009 în numele partidului din care făceau parte, adică PDL.

Ironia a făcut ca zece ani mai târziu, în ianuarie 2019, Marin Anton să fie demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.

Cum a motivat instanța de fond decizia de condamnare

La individualizarea pedepselor, instanța a detaliat aspectele de care a ținut cont la pronunțarea hotărârii de condamnare.

„În acest sens, instanța va avea în vedere gravitatea faptei rezultată, pe de o parte din modalitatea ingenioasă de comitere, prin mascarea mitei în contractul de prestări servicii încheiat, asigurându-și în această modalitate o aparență de legalitatea și nedescoperirea faptei de către organele abilitate ale statului, iar pe de altă parte din cuantumul mitei, de peste 22 milioane de lei. De asemenea, instanța are în vedere funcțiile deținute de către inculpați, respectiv inculpatul Marin Anton a deținut o funcție de stat, aceea de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, iar inculpatul Adrian Mihai Ionescu aceea de director general adjunct al Direcției de Coordonare și Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România” se arată în motivarea Tribunalului București.

Trimis în judecată după 11 ani. Acuzațiile procurorilor DNA

Pe data de 8 ianuarie 2018, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Marin Anton și pe Adrian Mihai Ionescu.

„În anul 2009, se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adițional nr. 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum și perspectiva aderării la spațiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizați. Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul și întreaga documentație către beneficiar – Compania Națională Aeroporturi București (CNAIB) la finalul anului 2008 și urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor și aprobărilor necesare demarării lucrărilor”, notează procurorii DNA în rechizitoriu.

Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor nu se luase încă vreo decizie, iar lucrările pe șantierul Otopeni stagnau din cauza lipsei de finanțare.

Povestea mitei de 5,3 milioane de euro

„În aceste împrejurări, în perioada iunie – noiembrie 2009, inculpatul Anton Marin (…) a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale care avea în executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5 la sută din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor”, au reținut procurorii.

Banii respectivi au fost primiți de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie-17 iulie 2009, documentația privind obiectivul de investiții, nota de fundamentare și proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții, precum și aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului respectiv.

„Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotărâre de guvern a fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adițional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București – Otopeni, având ca părți Compania Națională Aeroportul Internațional Henri Coandă – București și societatea omului de afaceri. Banii au fost primiți de inculpatul Anton Marin prin intermediul unei societăți comerciale unde acesta avea calitatea de asociat. Inculpatul Anton Marin a beneficiat de ajutorul inculpatului Ionescu Adrian Mihai care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaționale, i-a specificat acestuia «pretențiile> primului inculpat precum și modalitatea de remitere a banilor.

Astfel, între compania internațională și societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, și reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare șantier care nu au fost executate în realitate. Suma de bani obținută în modalitatea de mai sus a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat”, mai arată procurorii.