Cum își așteaptă elevii școala buzoiană

Cât de pregătită este școala buzoiană pentru începerea anului școlar 2021-2022? Șeful Inspectoratului Școlar Județean, profesorul Ionel Meiroșu, a răspuns la această întrebare explicând punct cu punct, pentru buzoieni, începând de la problemele legate de siguranța în școli și măsurile de prevenire a răspândirii Covid, până la situația pregătirilor pe care unitățile de învă­țământ le fac pentru a-i primi pe elevi, de la reabilitarea clădirilor până la asigurarea manualelor școlare.

Lucrările de reabilitare, finalizate în proporție de peste 85%

„În ședința Colegiului Prefectural de acum două săptămâni, în care s-au analizat aceste aspecte (n.r., stadiul de pregătire al școlilor pentru începerea anului școlar în bune condițiuni) eram la 85%. Săptămâna aceasta se mai derulează și alte lucrări. Avem două excepții. Una este la Centrul Școlar de Educație Incluzivă, unde s-au desfășurat lucrări ample de reabilitare termică și sunt pe final. Asta înseamnă că vom mai întârzia două-trei săptămâni până intrăm să le folosim la capacitate maximă. O a doua este cea de la Liceul <Henri Coandă>.  Este vorba despre același tip de lucrări, de reabilitare termică, și mai sunt de finalizat câteva dintre acestea. E vorba de câteva săptămâni în variantă optimistă și, să zicem, o lună de zile într-o variantă mai pesimistă”, a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean Buzău, profesorul Ionel Meiroșu.

În mediul rural, o situație specială se înregistrează la Cislău, dar pentru care Inspectoratul a identificat o soluție. „Încep lucrări de reabilitare ample și importante la școala din Cislău, dar aici s-a schimbat locația și toți copiii învață la Școala Scărișoara. Au microbuz la dispoziție ca să facă două schimburi și nu au probleme de desfășurare a cursurilor pentru că vom avea scenariu cu prezență fizică, după părerea mea tot anul sau până la șase la mie”, spune Meiroșu.

În momentul de față, echipe mixte formate de ­Ins­pectoratul Școlar împreună cu reprezentanți de la Prefectură și de la Direcția de Sănătate Publică verifică toate unitățile de învăță­mânt din acest punct de vedere. Șeful IȘJ dă asigurări că toate unitățile din județ vor fi pregătite pentru a  începe cursurile.

Se mențin în școli măsuri de pandemie

Școlile vor începe în această toamnă cu menținerea măsurilor sanitare preventive pentru evitarea îmbolnăvirilor cu Covid-19 atât în rândul elevilor, câte și al cadrelor didactice. Se vor folosi în luarea deciziilor experiența acumulată în anul precedent, dar și materialele rămase, cum este situația măștilor, acolo unde este cazul. „Din anul școlar pe care tocmai l-am încheiat și din celălalt am căpătat cu toții o experiență. Traseele în școli le avem, utilizarea măștii în spații închise în școală, la ore, este obligatorie, decalarea pauzelor pentru a evita să avem aglomerări de elevi în curtea școlii este făcută. Așteptăm să vină și clarificările referitoare la prezența sau detectarea sesizărilor unui pozitiv într-o sală de clasă, anume care sunt măsurile; după o analiză epidemiologică făcută de DSP stabilim dacă sunt testați, dacă refuză testarea probabil că vor merge în online. Vor fi introduse toate cazurile particulare în acest ordin comun al Ministerului Educației și cel al Sănătății, care va fi un cadru general. Ca  noutăți față de anul trecut este stabilirea pragului de 6/1000 cu specificațiile de rigoare, dacă suntem peste 6/1000 și UAT-ul respectiv este carantinat, care diferă clar de ceea ce am avut anul trecut, când aveam scenariile verde, galben și roșu”, a spus șeful IȘJ Buzău.

Ce măști se poartă în școli

Potrivit lui Meiroșu, stocul de măști  existent în școli la început de an este de aproape 600.000 de bucăți, rămase la toate unitățile de învățământ de la sfârșitul anului trecut. „O parte din  școli au mai achiziționat. O parte își fac acum achiziția, pentru data de 10 septembrie”, spune acesta. Măștile, mai spune șeful IȘJ, vor fi în special pentru categoria de elevi cu venituri modeste. Față de anul trecut, anul acesta există precizarea ca în mod expres măștile ce se vor achiziționa să fie măști medicale și nu măști textile.

Vaccinarea profesorilor și a elevilor

Raportarea din luna iunie a școlilor către Inspectoratul Județean Școlar Buzău indică  faptul că  60% din cadrele didactice buzoiene erau vaccinate. „Avem la raportarea lunii iunie în jur de 60% personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic vaccinat. Suntem cu chestionarul transmis în școli ca să îl actualizăm. Peste 60%, să spunem 5-15% colegi de-ai noștri au trecut prin boală și s-au ­imunizat pe cale naturală. Ca procent, până în 70% ar însemna o ținere sub control a acestei transmisii și a dezvoltării bolii, cu toate efectele negative”, a spus șeful ISJ Buzău.

Din punct de vedere al elevilor, vaccinarea a decurs bine, lucru care s-a văzut la examenul de Bacalaureat, după cum explică profesorul Ionel Meiroșu: „Am avut la începutul lunii iunie acea caravană care s-a deplasat în unitățile de învățământ. S-a adresat mai mult elevilor de liceu și absolvenților de liceu. DSP s-a implicat și, cu sprijinul nostru, am avut și centre de vaccinare în câteva  unități de învățământ. A fost benefică acea campanie, pentru că n-am avut episoade de natură medicală la desfășurarea examenelor de Bacalaureat”.

Potrivit aceleiași surse, urmează o a doua campanie în școli pentru vaccinarea elevilor de peste 13 ani. Această campanie „nu se va face decât după o informare cât mai corectă și mai riguroasă și suficientă a părinților. Vor avea de completat un chestionar în care-și vor exprima acordul  sau dezacordul cu privire la vaccinarea copiilor lor”, mai spune profesorul Ionel Meiroșu.

Una peste alta, se pare că la această dată toată lumea a înțeles că școala este locul cel mai sigur pentru elevi pentru că aici se respectă toate regulile sanitare, chiar cu mai mare rigoare decât se face în afara ei. „Nu școala este factorul care multiplică și transmite. Este mult mai bine ca elevul să fie la școală, din toate punctele de vedere: siguranță și securitate fizică, sanitară și didactică. Acesta a fost un argument pentru care procentul la care se pune problema unor măsuri este de 6/1000”, a explicat șeful ISJ Buzău.

Pregătirea pentru școala online

La Buzău, problema tabletelor pare să fie rezolvată. „Marea parte a tabletelor au fost aduse și achiziționate prin programul Ministerului Educației; autoritățile locale au avut, de asemenea, preocuparea aceasta și parte din ele au acoperit într-o anumită măsură necesarul de tablete. Au fost și anumiți sponsori și agenți economici care au venit și ei în completare”, spune șeful ISJ Buzău. În momentul de față, pentru a se evita orice problemă, prin școli au fost transmise ­chestionare pentru a se mai verifica încă o dată dacă mai este vreun elev în situația de a nu putea participa la orele online, în cazul în care situația pandemică o va impune. „Acum am trimis niște chestionare colegilor directori din rețea pentru a completa”, a mai adăugat inspectorul școlar general.

Și conexiunile la internet au început să fie mai bune în localitățile unde au fost semnalate deficiențe în anul școlar trecut. Nu au fost rezolvate în totalitate, pentru că mai sunt localități unde semnalul este slab. „Am trimis adresă în primul rând furnizorului de tablete care și-a luat angajamentul prin contract că îmbunătățește semnalul în aceste zone. Prin contractul de furnizare a tabletelor pe care aceștia l-au câștigat prin Ministerul Educației, una din clauze, una din condiții, a fost și aceea de a îmbunătăți semnalul. Noi le-am trimis situația cu aceste localități unde am sesizat semnal slab sau lipsă semnal; în unele au început lucrări și s-a îmbu­nătățit semnalul. Nu este nici la parametri maximi, dar nu este nici lipsă totală”, a explicat șeful ISJ Buzău, profesorul Ionel Meiroșu.

S-au derulat programe de pregătire a cadrelor didactice pentru predarea online prin Casa Corpului Didactic, dar și la nivelul  fiecărei unități de învăță­mânt. „Prin schimburile de informație pe care le facem la nivelul fiecărei unități, al catedrelor respective, s-au îmbunătățit considerabil și consistent și competențele digitale la o mare parte dintre profesori”, spune șeful ISJ Buzău De altfel, adaugă el, mare parte dintre profesori aveau de la bun început abilități care le-a permis să lucreze în online. „Anul trecut am fost mai bine pregă­tiți decât cu un an în urmă. Este clar că și competențele pe care colegii mei le-au căpătat ca urmare a exer­cițiului sunt mult mai bune decât anul trecut și dotarea este mult mai bună pentru că au venit acele tablete în luna decembrie, care au fost prin programul Ministerului Educației”, a mai spus profesorul Ionel Meiroșu.

Școala remedială continuă

Este o preocupare foarte mare din partea tuturor elevilor, părinților, profesorilor pentru prezența fizică la școală; online-ul are aspectele lui pozitive, dar și carențele pe care le știm cu toții, care sunt de evitat, chiar dacă școala online a evoluat foarte mult în ultimul an.

Programul „Școala remedială” continuă, spune Meiroșu, după ce s-a desfă­șurat până la 31 august. „Din câte am înțeles, urmează să continue și pe parcursul acestui an școlar, tocmai pentru a căuta să compensăm pierderile pe care le-au suferit elevii din punct de vedere al acumulării și al  cunoștințelor în perioada aceasta de pandemie, din diferite motive. În prima fază au fost la școala remedială 1.500 elevi. Numărul lor a crescut la 1.700-1.800, undeva până în 2.000, pentru că numărul a diferit de la o lună la alta. O parte dintre ei au ieșit, o altă parte au intrat; la școala remedială au participat atât elevi din mediul urban, cât și din mediul rural”, a declarat șeful IȘJ Buzău.

Concursuri pentru directori

Directorii școlilor din județul Buzău vor trebui să susțină examene pentru a-și păstra postul. În acest moment, în județ nu există niciun director de școală sau liceu care să își mențină funcția, deoarece toate mandatele au expirat. Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în unitățile de învă­țământ buzoiene va debuta cu data de 14 septembrie. Proba scrisă va fi urmată de un interviu, iar emiterea deciziilor de numire pe funcții va fi programată între 20 și 22 decembrie, cu aplicare de la 10 ianuarie 2022.

„Toate posturile, func­țiile de director de la toate unitățile de învă­țământ din județul Buzău, fără excepție, sunt vacante. Toate cele 148 de posturi de director și 47 de director adjunct sunt ocupate, începând cu 1 septembrie, prin deta­șare în interesul învăță­mântului, de cadre didactice titulare în învățământ. Toate posturile au fost vacantate și ocupate prin deta­șare, adică prin delegare, astfel încât, conform graficului dat de Ministerul Educației pentru desfășurarea concursurilor de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, din 15 septembrie începe depunerea dosarelor. Din 15 octombrie va fi acea probă scrisă, cu subiecte unice la nivel de țară”, spune profesorul Ionel Meiroșu, inspector școlar general.

Concursul generalizat în toate școlile buzoiene pentru funcțiile de conducere are loc ca urmare a faptului că toate contractele manageriale ale directorilor în funcție până la 31 august au expirat. „Am avut directori cu concurs la o mare parte din școlile buzoiene. Pentru mare parte dintre aceștia contractul managerial a expirat în data de 7 ianuarie. La un număr mai redus dintre acești colegi le-a expirat contractul în data de 31 august. Sunt cei care au dat concurs în 2016, octombrie-noiembrie, și au fost numiți începând cu luna ianuarie 2017, și din cea dea de-a doua serie, când concursul s-a desfășurat în 2017 și  au primit contract și numire începând cu 1 septembrie 2017, contractul fiind până la 31 august 2021. Pe 31 august au încetat contractele respective și funcția este vacantă. Au fost numiți directori cu detașare până la concurs”, explică șeful ISJ Buzău.

Astfel, există și posibilitatea ca, dacă pentru o școală nu se prezintă niciun candidat  în etapa de interviuri și oferte manageriale și nu-și prezintă nimeni opțiunea pentru această școală, directorul delegat să rămână în funcție, dar, spune inspectorul școlar general, „este impropriu să fii director în funcție și să nu participi la concurs”.

Șeful IȘJ Buzău spune că delegarea directorilor nu are legătură cu criterii de natură politică. „Nu este vorba de nici un algoritm politic. Nu a fost întrebat nici un director și nu s-a făcut vreo referire la ches­tiunile acestea. Am căutat să acoperim posturile în proporție de 99% cu personal titular din școală, cu gradul respectiv și într-o mare măsură să facă parte din corpul de experți”.

Din experiența concursurilor precedente se observă că  participă directorul în funcție și directorul adjunct, chiar dacă șeful IȘJ spune că și-ar dori un număr cât mai mare de competitori. Nu sunt foarte mulți competitori, spune acesta, pentru că postul „implică și o responsabilitate foarte mare, implică și anumite cunoștințe de natură economică, responsabilități cu mult mai mari decât cele din activitatea de cadru didactic de la clasă”.

Posturi pentru psihologi în școli

L-am văzut pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, subliniind problema puținilor consilieri școlari existenți în sistem care au fost depășiți practic de probleme, care au crescut și s-au amplificat cu cele declanșate de pandemie. Având în vedere că au apărut noi provocări, ministrul a punctat și problema legată de formarea acestor consilieri. Ei sunt atrași mai greu în sistemul de educație, pentru că salariile oferite acestor consilieri nu sunt în niciun caz atractive, în comparație cu veniturile pe care un psiholog le poate obține având un alt post.

Primul pas care este așteptat în acest an școlar este suplimentarea posturilor. „Anul trecut am avut o creștere a numărului psihologilor în unitățile de învățământ. Urmează să ne trimită ministerul noua cifră de norme didactice și, implicit, cred că va fi o creștere a acestor norme de psihologi școlari pentru unitățile de învățământ”, spune profesorul Ionel Meiroșu, ins­pector școlar general.

Dialog cu administrațiile locale pentru angajarea de medici în școli

O altă problemă scoasă la iveală de pandemie a fost absența cadrelor medicale din multe unități de învăță­mânt, în special în mediul rural. Șeful Inspectoratului Școlar spune că a discutat cu administrațiile locale această problemă: „Cadrele medicale din școli, ca și cabinetele medicale școlare, țin de fiecare UAT. Sunt angajați ai serviciului public de asistență socială, iar unitatea de învățământ este doar beneficiara acestor servicii. Sunt acoperite unită­țile de învățământ;  în mediul rural avem deficit de medici de familie și personal medical mediu. Sunt și UAT-uri care  au angajat cadru medical mediu pentru comunitatea respectivă și deservește și școala”.

Manualele școlare, în format electronic?

Cărțile în format electronic par să fie soluția, cel puțin pentru începutul de an școlar, la întârzierea cu care se iau decizii în privința manualelor. Anul acesta urma să fie tipărite noi manuale pentru clasa  a IX-a, pentru care s-a discutat despre necesitatea modificării programei școlare. Cum nu s-a luat nicio decizie până la această dată, cel mai probabil manualele, dacă se va merge pe schimbare, vor veni în cursul anului școlar. „Manualele sunt în curs. Urmează să vină cele care au fost comandate prin recartare, adică acel procent de 10-15%. Manualele de clasa a IX-a, dacă va fi cazul vor fi înlocuite pe parcursul anului școlar. Întotdeauna prima serie care a fost obiectul unei schimbări a avut și dificultăți, dar există și variantele digitale, CD sau online care au avantajul că nici nu mai încarcă ghiozdanele. Le avem pe tablete”, spune șeful ISJ Buzău.

Școala finlandeză, o noutate în educația buzoiană

Școala finlandeză e un model nou pentru învăță­mântul buzoian. E un proiect foarte frumos, ambițios, care ar putea fi extins în anii următori în toate unitățile de învățământ buzoiene. „Avem învăță­mântul tradi­țional, așa cum  avem alternativa <Step by Step>, așa cum avem alternativa pentru categoria de vârstă preșcolară, așa cum avem unități de învățământ particulare. Din toate aceste unități și tipuri și forme de învățământ nu poate  să rezulte decât concurență și plusvaloare pentru fiecare dintre ele. Modelul finlandez în Finlanda, a dat rezultate foarte bune. Știm cu toții că la testele Pisa – pe care și noi le dăm periodic în rândul elevilor și unde rezultatele noastre sunt mai modeste -, ei stau foarte bin. Modelul acela poate fi doar adaptat la curricula noastră, la planurile noastre; adică să folosim metodele finlandeze care au dat rezultat, dar așezate și pe o anumită bază materială, anumite dotări, o anumită investiție, dar și pregătirea cadrelor didactice care să utilizeze aceste metode și aceste mijloace, pregătire care s-a derulat săptămâna trecută la  Colegiul Național Pedagogic cu personal din învățământul primar și preșcolar. Experimentăm și vedem care sunt elementele care pot fi adaptate și extinse și în celelalte unități de învățământ. Este un centru pilot ca în anumite unități din învățământ de pe raza municipiului să implementăm aceste sisteme. Trebuie să adaptăm eficient la ce ni se potrivește acest model care vine acum în municipiul Buzău”, a spus profesorul Ionel Meiroșu.