Cum au intrat partidele parlamentare în anul preelectoral 2023. Care este situația la Buzău

De la alegerile parlamentare din decembrie 2020, principalele partide politice din țară au fluctuat, uneori radical, în preferințele electoratului, se arată într-o analiză PSNews. PSD, PNL, AUR și USR au beneficiat sau, după caz, au fost marii pierzători ai unor situații sociale, economice, epidemiologice, politice și geopolitice majore.

Partidul Social Democrat

PSD a fost partidul care a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2020. Social-democrații ieșeau de la urne cu un scor de 28,9 la sută, dar nu aveau un partener de încredere pentru a forma guvernul. În ciuda protestelor inițiale, social-democrații aveau să intre în opoziție, situație care însă i-a avantajat, permițându-le să crească serios în preferințele electoratului. PSD era totodată și principalul partid de opoziție, în ciuda faptului că AUR încerca din răsputeri să-i ia fața. Pe parcursul anului 2021, în contextul crizei epidemiologice încă în desfășurare, social-democrații reușeau să își consolideze tot mai bine baza politică și să fure o parte din electorat de la alte partide.

La jumătatea lui 2021, PSD, potrivit unui sondaj CURS, avea 34 la sută, o creștere de peste 5 procente, iar până la sfârșitul anului PSD ajungea la 39 la sută, adică o creștere de peste 10 procente.

Pentru PSD a venit apoi momentul intrării la guvernare alături de PNL, lucru care inevitabil i-a afectat pe social-democrați în sondajele de opinie. Un sondaj Avangarde de la începutul lui 2022 arată că PSD se află pe prima poziție în intenția de vot a electoratului. Social-democrații erau cotați la 35 la sută, în scădere însă față de finalul lui 2021. PSD avea să se mențină la același nivel până în toamna lui 2021. A urmat apoi o scădere ușoară până la 31 la sută, potrivit unui sondaj CURS. La finalul lui 2022, PSD era cotat cu 31,5 la sută. La începutul lui 2023 însă PSD urca din nou, probabil datorită măsurilor guvernamentale în timpul crizei energetice și a tendinței electoratului de a se ralia în jurul puterii în momentele de criză existențială, cum a fost cazul invaziei Ucrainei. Astfel, PSD în ianuarie 2023 avea 36 la sută.

Partidul Național Liberal

PNL avea să urmeze o traiectorie ușor diferită de cea a social-democraților. La alegerile din 2020, PNL obținea 25 la sută și forma guvernul alături de USR-PLUS și UDMR. Pe parcursul anului 2021, PNL avea să scadă ușor în preferințele electoratului, lucrul inevitabil în contextul epidemiologic și economic tot mai dificil. Astfel în vara lui 2021, PNL ajungea la 22 la sută. Coaliția cu USR-PLUS avea să îi afecteze însă pe liberali. Certurile frecvente din interiorul coaliției și scandalurile publice vor duce PNL la 18 la sută până la finele lui 2021, o cădere abruptă de 7 procente.

Între timp liberalii au decis să formeze o coaliție cu PSD și au reușit să își revină treptat în sondaje. La începutul lui 2022, liberalii urcau deja 2 procente până la 20 la sută, iar până la mijlocul anului ajungeau la 23 la sută, aproape de scorul obținut la alegerile din 2022. Toamna a adus o nouă scădere pentru PNL până la 22 la sută, iar până la sfârșitul anului PNL scădea din nou până în jurul cifrei de 18 la sută. La începutul lui 2023 liberalii dădeau din nou semne de revenire și se stabilizau în jurul cifrei de 20 la sută.

Alianța pentru Unirea Românilor

AUR a reprezentat una dintre surprizele majore ale alegerilor din 2020. În decembrie, partidul lui Simion intra în Parlament cu 9 la sută, iar apoi, tipic pentru un partid populist, reușea să crească pe spatele crizelor sociale. Epidemia de coronavirus era transformată de AUR în armă electorală și politică, motiv de atac al puterii. La mijlocul lui 2021, AUR creștea deja 3 procente și ajungea la 12 la sută, iar până la sfârșitul anului atingea un scor record: 17 la sută.

Pe parcursul anului 2022, lucrurile s-au mai limpezit, pe măsură ce pandemia a dispărut din atenția opiniei publice. AUR ajungea astfel la începutul lui 2022 la 16 la sută, în ușoară scădere. A urmat însă apoi o nouă creștere bruscă în vara lui 2022 când AUR ajungea la o nouă cifră record 18,9 la sută. De atunci însă AUR se află în scădere. La finele anului AUR rămânea în jurul cifrei de 18 la sută (18,1 la sută, în scădere), dar deja în 2023, AUR pierdea alte două procente și se stabiliza la 16 la sută.

Uniunea Salvați România

USR este partidul care, de la alegerile parlamentare din 2020 a scăzut constant în intenția de vot a electoratului. La alegeri, USR-PLUS obținea 15 la sută, dar apoi guvernarea dificilă alături de PNL, scandalurile interne care au dus la ruptura dintre USR și PLUS, vor afecta serios imaginea partidului.

La mijlocul lui 2021, USR era deja în scădere cu un procent, iar la finele lui 2021 cădea până la 10 la sută, o pierdere de 5 procente într-un singur an. În 2022, USR a continuat fie să urce, fie să coboare cu aproximativ 2 procente. De pildă, la începutul anului ajunsese din nou la 12 la sută, în vară scădea la 9 la sută-10 la sută, iar în toamnă urca la 11 la sută. La finalul lui 2022, USR era cotat cu 10,9 la sută în intenția de vot a electoratului, iar la începutul lui 2023 USR se află din nou la 12 la sută.

Cum se prezintă situația la nivelul județului

• Partidul Social Democrat, care deține la Buzău atât președinția Consiliului Județean, primăriile celor două municipii, precum și pe cele din alte 65 de unități administrativ-teritoriale, este, fără îndoială, formațiunea care conduce detașat în opțiunile buzoienilor. Aceasta și pentru că beneficiază de un puternic sprijin la nivel guvernamental – datorat faptului că liderul național PSD, Marcel Ciolacu, provine din organizația social-democrată buzoiană -, dar și de conducători de unități administrativ-teritoriale interesați în a atrage fonduri, europene și guvernamentale, pentru investiții. PSD Buzău este condus de senatorul Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, secondat de președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, și de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, ultimul fiind și președintele organizației municipale buzoiene.
• De partea cealaltă, Partidul Național Liberal, ultima organizație PNL la alegerile parlamentare din decembrie 2020 în ierarhia națională, beneficiază de un sprijin pe măsură din partea Centrului. Drept pentru care liderii buzoieni ai PNL, aflați în postura ingrată de a nu (prea) avea cu ce se lăuda în ochii electoratului, se complac în a face o așa-zisă opoziție, în special primarului Constantin Toma, bazată pe principiul că orice om care face treabă trebuie atacat și trebuie să i se pună bețe în roate. PNL Buzău este condus de deputatul Gabriel Avrămescu, secondat de președintele organizației municipale, senatorul Vlad Pufu, ambii chibițați de pe margine de prefectul Daniel Țiclea.Alianța pentru Unirea Românilor rămâne la Buzău o organizație care activează în ceață, căreia nu i se cunoaște nici acum liderul județean, ci doar numele președintelui pe municipiu, Cozmin Dinu.
• Nu foarte departe se situează Uniunea Slavați România, care a reușit performanța ca, după dezastrele electorale de la localele și parlamentarele din anul 2020, să piardă, în favoarea PNL, singurul primar din județ și pe unul dintre cei doi consilieri municipali buzoieni. Organizația buzoiană este condusă de fostul prefect Silviu Iordache, secondat de președintele pe municipiu, Florin Drăgulin.
• Nu este de neglijat, în economia anului electoral 2024, gruparea din jurul fostului deputat Adrian Mocanu, în prezent împrăștiată în Partidul Mișcarea Populară și în Alianța pentru Unirea Românilor și ai cărei membri își pregătesc aripile pentru a migra fie în AUR, fie în PNL.