Sănătate

Cum au ajuns unități medicale buzoiene pe lista „spitalelor morții”

Investiția în spitalele din Româ­nia este o necesitate de care țara are nevoie urgent, având în vedere faptul că au fost lăsate de izbeliște mult timp. Acesta este motivul pentru care multe unități medicale sunt în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Potrivit unor informații ale Ministerului Sănătății, 137 de spitale din România tratează pacienții în clădiri cu risc seismic, iar în cazul a 37 astfel de clădiri este vorba de risc seismic ridicat, cu pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.

Dar, potrivit fanatik.ro, în realitate lucrurile stau mult mai rău, pentru că unele unități medicale nu au autorizație de incendiu sau sunt doar parțial autorizate. Din totalul celor 137 de spitale din București și din 15 județe din țară, 37 sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II). Dar, datele menționate în documentul Ministerului Sănătății sunt din noiembrie 2018, atunci când ISU a dat un răspuns la o interpelare făcută de deputatul Ioan Dîrzu, pe tema siguranței spitalelor și școlilor în caz de cutremur. Reluarea acestor cifre în martie 2022 poate indica faptul că Ministerul Sănătății nu cunoaște situația la zi a spitalelor legate de situația seismică, sau că nu s-au mai făcut demersuri pentru îmbunătățirea acestora în ultimii trei ani.

Pe lista clădirilor de spitale care sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, „cap de afiș” este Spitalul Județean de Urgență Buzău. Mai grav este că aceasta nu este singura problemă cu care sistemul sanitar se confruntă din lipsa implicației statului, care nici măcar nu a realizat o evaluare completă a spitalelor în 2018. În nouă județe, nicio clădire în care își desfășoară activitatea un spital nu a fost evaluată din punct de vedere al riscului la cutremur. Este vorba despre unități medicale din Bacău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea și Vâlcea, iar acest lucru înseamnă că într-o parte mare din țară nu se știe dacă pacienții sunt în pericol în caz de cutremur, iar spitalul s-ar putea prăbuși peste ei.

Evaluarea nu a fost făcută cu simț de răspundere nici în județele care în care au fost verificate spitalele. De exemplu, la Buzău funcționează fără expertiza seismică Spitalul de la Râmnicu Sărat și Spitalul de Psihiatrie din Săpoca. Astfel de cazuri se mai întâlnesc în Teleorman, unde a fost evaluată doar clădirea principală a Spitalului Județean de Urgență din Alexandria, iar în județul Constanța nouă corpuri de spital nu au expertiza de risc seismic făcută.

De asemenea, având în vedere că din 2018 și până în 2022 nu s-a mai făcut o actualizare a listei, iar spitalele nu au mai fost evaluate din punct de vedere seismic, clădirile care erau încadrate în 2018 în clasa a III-a, cu timpul poate că s-au mai deteriorat și acum s-ar încadra în clasa a II-a, iar lista ar fi mult mai mare.

Alexandru Rafila: „Avem nevoie de o strategie”

Și Alexandru Rafila, ministrul Să­nătății, este de părere că România ar putea fi victima unor tragedii în lanț, în cazul unui cutremur mare. Săptămâna trecută, Rafila a anunțat că cele mai multe spitale din România sunt vechi de 60-70 de ani și reprezintă „un adevărat semnal de alarmă”, făcând referire la un posibil puternic cutremur, dar și la situațiile în care este conectată prea multă aparatură, iar infrastructura ar putea ceda.

„Cele mai multe spitale sunt vechi de 60-70 de ani, sunt spitale făcute în epoca comunistă, marea lor majoritate. Sunt spitale cu instalaţiile electrice subdimensionate. Au nevoie de instalaţii noi. Există anumite riscuri, mai ales când se pun în funcţiune instalaţii de oxigen în pandemie, dar trebuie să pui în balanţă ce faci dacă nu ai aceste spitale. Am auzit diverse discuţii că avem spitale destule cu risc seismic. De acord, dar între a avea un spital cu risc seismic şi a nu avea spital, probabil trebuie să avem o opţiune”, a precizat Rafila.

De asemenea, Rafila este de părere că toate spitalele din România ar trebui modernizate, iar un termen realist reprezintă 25-30 de ani. „Noi trebuie să avem o strategie pe termen mediu de reabilitare a clădirilor care asigură asistenţa medicală spitalicească. Avem un pas timid cu cele trei spitale regionale şi cu alte câteva spitale care se fac prin PNRR. Însă acest masterplan privind spitalele din România ar trebui urmărit în următorii 25-30 de ani, încât toate spitalele să treacă printr-un proces, fie de modernizare, fie de înlocuire, care pot deveni clădiri istorice sau muzee”, a mai spus ministrul.

Potrivit unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi, o treimie dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Concret, din cele 55 de spitale din București, administrate de Ministerul Sănătății sau municipalitate, 20 prezintă risc seismic, respectiv 36 la sută. Potrivit raportului, municipiul București este cea mai vulnerabilă zonă în fața unui cutremur, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc, de obicei, la adâncimi mari, lucru care face ca aria afectată să cuprindă suprafețe vaste, peste 60 la sută din populație fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.

Primii pași, doar pe hârtie

Statul român continuă să ia măsuri doar pe hârtie. Concret, luna trecută a fost adoptat în Parlament un proiect de lege care prevede ca efectuarea expertizei seismice a spitalelor construite înainte de 1978 să se facă obligatoriu. Terenul fixat pentru finalizarea acestor expertize este 1 iunie 2024.

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență care prevede înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS),
care are ca principal scop proiectele majore de infrastructură din domeniul sanitar. Înființarea acestei agenții este o obligație asumată prin PNRR și operaționalizarea ei trebuie făcută până la jumătatea acestui an. În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Sănătății prezintă situația sumbră în care se află spitalele din România.

Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se spune în nota de fundamentare a Ministerului Sănătății.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker