România îmbătrânește de la un an la altul, cel puțin așa arată statisticile. Conform rezultatelor Recensământului, fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat, vârsta medie a populației crescând la 42,4 ani, comparativ cu 40,8 ani în recensământul precedent. Specialiștii sunt de părere că aceste evoluții sunt determinate de două trenduri demografice: scăderea natalității și migrația.
De exemplu, în Constanța, numărul celor de vârsta 80+ a crescut cu aproape 40 la sută. În Ilfov, Hunedoara sau Brașov, creșterea numărului persoanelor de peste 80 de ani este de peste 30 la sută.
La Buzău diferența nu este atât de mare comparativ cu orașele menționate anterior, dar chiar și cu un număr mai mic de persoane care au depășit 80 de ani, Buzăul a îmbătrânit semnificativ. Statisticile arată că în anul 2012 în Buzău erau 21.184 de persoane care aveau 80 de ani sau mai mult, în timp ce în anul 2022 numărul acestora a ajuns la 23.172, indicând o creștere de
9,38 la sută.
Migrația, cea mai mare problemă a României
Fenomenul migrației se resimte și la Buzău, unde, potrivit datelor ultimului Recensământ, două localități buzoiene și-au pierdut peste o treime din locuitori. Este vorba despre localitățile Valea Salciei şi Mărgăriteşti, care au pierdut peste 31 la sută din locuitori (529 locuitori – 31,8 la sută şi 478 locuitori, – 31,4 la sută faţă de populaţia din 2011).
De cealaltă parte, localitățile buzoiene care au câștigat cel mai mare număr de locuitori sunt Mărăcineni (+16,60 la sută față de populația din 2011, 9.653 locuitori), Vadu Pașii (+4,46 la sută, 9.726 locuitori) și Vernești (+4,34 la sută, 9.008 locuitori). Cea mai mică localitate din județ este Pardoși, cu numai 315 locuitori, înregistrând o scădere față de RPL2011, când s-au recenzat 453 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este Vadu Pașii, care a crescut față de RPL2011 cu 415 persoane și care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Orașul Pogoanele este cel mai mic din județu (6.384 locuitori față de 7.275 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Nehoiu, cu 9.464 locuitori. Municipiul Buzău, reședință a județului, are o populație rezidentă de 103.481 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 12.013 persoane.
Estimări pesimiste
Estimările ONU arată că la nivelul anului 2050 România va ajunge la aproximativ 15,7 milioane de locuitori. Aceasta în condițiile asumării unei migrații nete, între 2015 si 2050, de numai 425.000 locuitori. Conform estimărilor INS, la nivelul anilor 2060, populația României va atinge 13,2 milioane.
În perioada 2025–2035 se va înregistra un vârf de pensionări, a generației „decrețeilor”. În aceste condiții se va înregistra o creștere accelerată a cheltuielilor cu pensiile publice, generată atât de creșterea numărului de pensionari cât și de majorarea punctului de pensie, în condițiile reducerii populației active datorită migrației și sporului negativ.
Ca urmare, există un risc semnificativ ca sistemul public de pensii să nu poată fi susținut în forma actuală, consideră Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Adică să nu mai fie sustenabile vârsta actuală de pensionare, planul de creștere a punctului de pensie, contribuțiile actuale de asigurări sociale. „Probabil se va opta între un mix al parametrilor menționați anterior, și anume: majorarea vârstei de pensionare, trend care se observă deja la nivel international și/sau creșterea mai lentă (sau menținerea constantă) a punctului de pensie”, a spus specialistul pentru HotNews.ro.
Un român primește în jur de 55 la sută-60 la sută din suma cu care a contribuit pe parcursul vieții active. „În România, taxa curentă aferentă sistemului public de pensii este de 21,25 la sută. La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25 la sută din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45 la sută din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55-60 la sută din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, precizează specialistul.
În cazul decesului contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România.
Contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Deși randamentul Pilonului II este semnificativ, suma contributată a fost limitată pentru a compensa pierderea „de randament” din sistemul public. Pentru asigurarea unei independențe financiare la vârsta pensionării, o mare parte din efort va fi cel propriu – economisirea și investirea personală –, pentru a depinde cat mai puțin de sistemul public de pensii. Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961–1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență, conchide specialistul român.
