Actualitate

Cum ar putea scăpa basma curată fostul deputat Ghiveciu într-un dosar de fals în declarații

Instanța supremă a stabilit, în urmă cu o lună, exact în ziua în care magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) trebuiau să pronunțe o sentință definitivă și irevocabilă, repunerea pe rol a dosarului de fals în declarații a fostului deputat PSD de Buzău Marian Ghiveciu, după ce apărarea a invocat efectele deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind prescripția specială în acest caz. De asemenea, a fost fixat termen pentru discutarea prescripţiei răspunderii penale în data de 8 septembrie.

Ce spune decizia Curții Constituționale

La sfârșitul lunii mai, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de articolul 155 din Codul penal. În baza acestui articol din Codul penal, declarat neconstituțional de CCR, procurorii puteau întrerupe cursul prescripției prin administrarea de noi probe. Decizia este favorabilă inculpaților în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat, apropriind astfel termenul de prescriere a faptelor pentru care sunt anchetați sau judecați. Or, în baza articolului declarat, joi, neconstituțional de CCR prescrierea intervine mai repede decât dacă ar fi fost întreruptă prin administrarea de noi probe. Pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se află Elena Udrea, Tudor Pendiuc, fost primar al Piteștiului, Laurențiu Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Sorin Blejnar, fost șef al Aenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ce i se impută fostului deputat Ghiveciu

Fostul deputat de Buzău Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată pe 22 decembrie 2020, de către procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. „Din probele administrate a rezultat faptul că, în perioada sus-menționată, inculpatul a depus în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenție, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, declarații de avere și declarații de interese care nu corespundeau adevărului”, se arăta într-un comunicat al Parchetului General.

La data de 29 septembrie 2015, Marian Ghiveciu a demisionat din Camera Deputaților. În 2016, acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din comuna Merei, județul Buzău.

DNA a cerut pedeapsă cu executare

Procurorul DNA de ședință a cerut instanței ca deputatul să primească o pedeapsă „îndreptată spre medie”, dar cu executare, pe motiv că fostul deputat mai are o condamnare cu suspendare, dar și pentru că acesta ar fi sfidat procurorul de caz în timpul urmăririi penale. Acesta a arătat instanței în ce constau cele 13 acte materiale de fals pentru care Ghiveciu este trimis în judecată, luând fiecare declarație de avere sau interese în parte și detaliind instanței în ce a constat falsul.

„Este vorba despre terenuri agricole din județul Buzău, terenuri intravilane, conturi bancare, mașini și case; de fapt nu este vorba despre nedeclararea bunurilor, ci despre mărimile și valorile bunurilor. De exemplu, se arată în rechizitoriu, că inculpatul a declarat eronat suprafața unei case de locuit, ca fiind de 240 mp, când în realitatea era de 249 de mp. Și că nu a declarat deținerea unui motociclu. De asemenea, fostul parlamentar mai este acuzat că nu a declarat o mașină, marcă chinezească și nici cât a încasat pe o mașină germană pe care a vândut-o. Iar pe o altă mașină, tot nemțească, a declarat că a luat doar 100 de lei în timp ce, în realitate, suma fusese de 111.000 lei.  Se pare că Ghiveciu a mai uitat să declare câteva terenuri agricole, dar și sumele exacte din conturi.

Procurorii îl mai acuză pe fostul deputat și de faptul că a declarat că are o casă de locuit de 54 mp când, de fapt, casa era demolată. În concluzie, parchetul consideră că inculpatul se face vinovat de toate cele 13 acte materiale de fals în declarații. În consecință, pentru încununarea a 4 ani de anchetă penală, procurorii solicită pentru inculpat închisoare cu executare îndreptată spre limita medie. Și vine explicația. Nu doar cele 13 acte materiale sunt invocate, ci și atitudinea inculpatului pe perioada urmăririi penale. Tergiversări, sustrageri, atitudinea față de procurorul de caz. Procurorul de caz, susține acuzarea, nici măcar nu a reușit să-i prezinte materialul de urmărire penală deoarece inculpatul a venit cu fel de fel de motive medicale”, scrie Libertatea. Pe lângă aceste considerente, procurorul DNA a arătat și că Ghiveciu a mai fost condamnat penal la închisoare cu suspendare într-un alt dosar.

Ghiveciul din declarațiile lui Ghiveciu

De cealalată parte, apărarea a dat vina pe ghiveciul din declarațiile lui Ghiveciu pe legea prin care s-a introdus  obligativitatea declarațiilor de avere și interese. „La acel moment nimeni nu acorda importanța care se acordă azi completării declarațiilor de avere. Nici măcar nu exista un ghid sau norme cu privire la felul în care trebuie completate declarațiile”, a explicat avocata, care a cerut achitarea clientului său, pe motiv că ar fi vorba de erori și nu de intenție.

La rândul său, Ghiveciu a recunoscut că a greșit, pentru că nu a avut cine să-l învețe: „Da, doamnă președintă. Regret că am greșit. Dacă era cineva care să-mi explice atunci gravitatea faptei, aș fi fost mai atent”.

Articole similare