Cum ar putea rămâne Buzăul fără trei orașe

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), susținută de mai multe asociații patronale, susține o reorganizare administrativă a României, astfel încât numărul județelor – 42 actualmente, inclusiv Bucureștiul -, să fie reduse la 15. Potrivit inițiativei, printre schimbările propuse sunt acelea ca localitățile să fie desemnate comune doar dacă au peste 5.000 de locuitori, iar pentru orașe condiția este să aibă peste 10.000 de locuitori.

Dacă inițiativa s-ar transforma în lege, lucrurile s-ar schimba total pentru județul Buzău. Potrivit ultimelor cifre oferite de Institutul Național de Statistică, cele mai multe dintre cele 82 de comune, câte sunt în prezent, și-ar pierde acest statut, pentru că nu întrunesc 5.000 de locuitori.

Mai mult decât atât, și cele trei orașe – Pogoanele, Pătârlagele și Nehoiu -, și-ar pierde acest statut și ar ajunge comune. Cele trei unități administrativ-teritoriale din județ au pierdut din populație față de acum zece ani, așa încât orașul Nehoiu figurează cu 9.464 locuitori, Pătârlagele cu 6.276, iar Pogoanele cu 6.384.

În schimb, comune precum Vadu Pașii (9.726 locuitori), Mărăcineni (9.653 locuitori) sau Vernești (9.008 locuitori), ar putea aspira, din punctul de vedere al populației, la titlul de orașe, dat fiind că interesul pentru achiziționarea unor proprietăți imobiliare aici este destul de mare, proximitatea față de oraș fiind cel mai mare atu al celor trei unități administrativ-teritoriale. De altfel, acestea sunt printre puținele comune din județ care nu au înregistrat minusuri la capitolul populație, ba chiar au reușit să își dubleze sau să își tripleze numărul de locuitori față de acum zece ani.

În România, conform Legii nr. 351/2001, condițiile minime pentru ca o localitate să primească rangul de oraș sunt, în afară de cea a populației: activități neagricole – 75 la sută, alimentare cu apă – 70 la sută, canalizare – 55 la sută, străzi modernizate – 50 la sută, locuri în hoteluri – 50, existența de învățământ liceal sau altă formă de învățământ secundar.

Cum este argumentată reorganizarea

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, spune că reorganizarea este necesară pentru o mai bună gestionare a bugetului de stat și scăderea cheltuielilor administrative. „Demersul nostru a plecat foarte simplu: de la scăderea cheltuielilor de administrare ale statului, de la a crea un stat cu un confort bugetar suficient ca să mențină proiectele de infrastructură existente pe de-o parte și, pe de altă parte, de a ieși pe piața națională și internațională cu un cod fiscal care să atragă investițiile în țara noastră, investiții în producție de bunuri de larg consum care să satisfacă apetitul consumatorului român”, a declarat acesta pentru europafm.ro.

Reorganizarea teritorială ar urma să desființeze multe posturi din administrațiile locale, începând cu cele din conducere și până la treptele inferioare, însă, mai spune președintele CCIR, așa s-ar reduce considerabil și cheltuielile.

Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. Lucrurile s-au schimbat considerabil în cei peste 50 de ani de la ultima astfel de reformă, așa încât, în prezent, în țara noastră sunt comune care numără chiar și 200-300 de locuitori.

„Totul se face cu sacrificii. Eu nu spun că modelul pe care l-am propus noi este un model care să stârnească mitinguri de entuziasm pe străzi. Categoric, este o durere pentru foarte mulți, dar nici nu mai poți să tolerezi comune cu 200-300 de locuitori care plătesc primari, viceprimari, secretari de primărie, Consiliul Local care vine o dată pe lună și își ia indemnizație de ședință. Nu vă mai spun de Consiliile Județene unde, în general, sunt între 30-35 de consilieri județeni care au serviciu și vin o dată pe lună la ședința de consiliu și pleacă și cu o indemnizație de 3.000 de lei ca să nu plece cu mâna goală. Chiar este o risipă de bani publici. Să mă ierte Dumnezeu, eu sunt puțin provincial – lucrez în București, dar locuiesc în Constanța –, eu nu am intrat în Consiliul Județean decât să beau cafeaua. Eu, ca cetățean, persoană fizică sau juridică nu am nevoie de niciun act administrativ de la Consiliul Județean pe toată durata de viață biologică. Consiliul Județean este un fel de umbrelă a primăriilor. Deci nu văd de ce în loc de 42 să nu avem 15. În loc de 84 de vicepreședinți să avem 30. La fel și la prefecturi și la deconcentratele statului”, a mai explicat Mihai Daraban, pentru aceeași sursă.