2022 a adus scumpiri masive atât la gaze cât și la electricitate, iar nevoia de independență energetică a României este din ce în ce mai mare. În primele șapte luni ale anului, energia electrică s-a scumpit cu 23 la sută, iar prețul gazelor naturale a crescut cu 35,2 la sută. În ultimul an, prețul gazelor a crescut cu nu mai puțin de 70 la sută, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Până la sfârșitul primei săptămâni din septembrie, cea mai mare producție de energie fotovoltaică din 2022 în România a fost înregistrată între lunile martie și mai, mai multe zile având între 800 și 850 MW produși prin energie solară. Însă, în medie, până acum, țara noastră a avut nevoie de 6.500 MW, pentru a face față cererii românilor din acest an, conform datelor Transelectrica înregistrând un deficit mediu de peste 209 MW, astfel că energia fotovoltaică ar putea contribui mai mult necesarului de energie al României, arată protv.ro.
Până în anul 2027, Uniunea Europeană dorește ca toate clădirile publice și private din țările membre să fie dotate cu panouri solare pe acoperișuri, potrivit unui raport al GreenPeace. Totodată, organizația atrage atenția că România trebuie să respecte directiva UE din 2021, „Performanța Energetică a Clădirilor”, potrivit căreia toate clădirile publice noi trebuie să aibă surse de energie regenerabilă până în 2030. Însă, atât cetățenii, cât și administrațiile publice din România, par să întâmpine dificultăți în a respecta legislația europeană în privința panourilor fotovoltaice.
La finalul anului 2021, România avea peste 12.000 de prosumatori, adică de consumatori care produc energie electrică și sunt conectați la sistemul național. Astfel, când panourile produc mai mult decât consumă o gospodărie, surplusul este injectat în rețeaua de energie electrică, iar când panourile nu produc suficient, sistemul centralizat asigură necesarul. Până la sfârșitul anului 2022, este estimat că țara noastră va avea în jur de 30.000 de prosumatori.
Însă mulți români s-au văzut nevoiți să investească singuri în panouri menite să îi transforme în prosumatori, întrucât programul subvenționat de stat, „Casa Verde Fotovoltaice”, a întâmpinat diverse dificultăți de la lansarea lui în 2019. Programul prevede că zeci de mii de solicitanți pot primi 90 la sută din necesarul investiției – adică 20.000 de lei, din fondul total de 986 de milioane de lei. Printre problemele programului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) se numără însă blocarea dosarelor din cauza procesării lente, care a cauzat expirarea documentelor trimise de jumătate dintre aplicanți până la soluționarea aplicațiilor.
Un raport Greenpeace arată potențialul energetic al Buzăului
Raportul Greenpeace România din iunie 2022 arată că și clădirile publice din țara noastră au un potențial fotovoltaic uriaș. Economiile anuale pe care le pot face primăriile din România pot ajunge și la 55 la sută, prin montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor publice, precum spitale, școli și administrații. Mai exact, 11 orașe din România pot economisi peste patru milioane de euro pe an prin astfel de instalații pe clădiri din patrimoniul local.
Doar în sectorul 1 din București, economiile pot fi de peste 826.000 de euro, în condițiile în care 10.394 MWh de electricitate sunt consumați anual de clădirile din patrimoniu, iar potențialul fotovoltaic este de 20.632 MWh. La Buzău, economiile pot ajunge la 471.909 de euro, în condițiile în care 5.938 MWh de electricitate sunt consumați anual de clădirile din patrimoniu, iar potențialul fotovoltaic este de 11.045 MWh.
Clădirile din patrimoniul orașelor analizate dețin în medie de trei ori mai multă suprafață de acoperiș disponibilă pentru instalații fotovoltaice decât necesarul pentru acoperirea consumului propriu. Utilizarea capacității excedentare poate conduce la creșterea economiilor la facturile lunare în orașele din România. În 2021 și 2022, prețurile energiei electrice au explodat, ajungând la o medie lunară de peste 270 de euro/MWh. Prin comparație, generarea energiei prin panouri fotovoltaice pe clădiri publice nu depășește 80 de euro/MWh.
Orașele ar beneficia de facturi publice mai mici
Deși investițiile variază între un milion de euro în Satu Mare și șapte milioane de euro în București, orașele din România ar beneficia nu doar de facturi publice mult mai mici, ci și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu sute de tone. În București, aceasta ajunge la 2.650 de tone doar în sectorul 1. La Buzău investiția s-ar ridica la suma de 4 milioane de euro, iar emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce cu 1.514 tone și ar crea 104 locuri de muncă noi, mai arată studiul Greenpeace.
„Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor”, a spus Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România.
Studiul Greenpeace a fost realizat în contextul creșterii record a prețurilor la electricitate în România și analizează potențialul energiei solare de a contribui la reducerea costurilor cu electricitatea ale primăriilor din România. Administrațiile locale din România dețin în administrare un patrimoniu semnificativ de clădiri publice ale căror acoperișuri pot fi utilizate pentru montarea de panouri fotovoltaice și generarea de energie ieftină și curată. În sensul acesta, au fost folosite seturi de date referitoare la suprafața clădirilor administrate de primăriile dintr-un set de 13 orașe, dintr-un total de 22 de administrații contactate. Datele pentru orașul Buzău au fost complete.
