Actualitate

Cum am ajuns să trăim în „bătrânul Buzău”

Buzăul a pierdut de-a lungul anilor o mare parte dintre locuitori, cei mai mulți fiind tineri. Din dorința de a studia în alte județe, mulți dintre ei în Capitală, buzoienii au ales să nu se mai întoarcă pe plaiurile natale și și-au construit un viitor în alte orașe. Așa s-a întâmplat an de an, iar numărul celor care aleg totuși să se întoarcă în Buzău este foarte mic. O analiză a Ziarului Financiar evidențiază cât de puține persoane tinere mai locuiesc în Buzău și care este media de vârstă a „bătrânului Buzău”.

Moldova se conturează ca fiind cea mai mare pepinieră de viitori angajaţi ai României, câteva judeţe din această regiune ieşind în evidenţă prin „populaţii” de Gen Z, tineri cu vârste de 10-24 de ani, mult peste alte regiuni ale României. De altfel, la nivel naţional, Iaşiul este cel mai tânăr judeţ din România, cu o medie de vârstă de 39 de ani. În ciuda acestui avantaj al tinereţii, Moldova continuă să fie cea mai săracă regiune din România, lipsa investiţiilor fiind explicată mai ales prin lispa infrastructurii.

Iaşi, Suceava, Prahova şi Constanţa sunt judeţele din România unde, alături de Capitală, sunt concentrate cele mai mari comunităţi de tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 24 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) pe 2021. În contextul în care nu există business sau antreprenor care să nu menţioneze nevoia de forţă de muncă, aceste huburi de tinereţe pot deveni factori în luarea unor decizii de investiţii.

De altfel, calculele ZF arată că aproape 20 la sută din populaţia judeţelor Vaslui, Botoşani, Suceava şi Bacău se înscriu în intervalul 10-24 de ani. Mai departe, la nivel naţional, cele mai tinere judeţe din România sunt Iaşi, cu o medie de vârstă de 39 de ani, Ilfov, cu o medie de vârstă de 39,7 ani, Suceava, cu 40 de ani şi Vaslui, cu o medie de vârstă de 40,7 ani. Judeţele din România cu cea mai mare medie de vârstă sunt Brăila, cu o medie de vârstă de 45 de ani, Vâlcea, cu 46,5 ani şi Teleorman, cu 46,9 ani.

În ciuda acestui avantaj al tinereţii, Moldova continuă să fie cea mai săracă regiune din România, lipsa investiţiilor fiind explicată mai ales prin lispa infrastructurii. În Moldova şi în sud-estul ţării, cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste o mie de salariaţi, plătiţi însă de multe ori cu minimul pe economie. Aceste investiţii au valoare adăugată mică, iar asta contează cel mai mult în stabilirea salariilor. Alţi investitori mai sunt doar cei din retail.

Care este situația în județ

Potrivit aceleiași statistici, în Buzău sunt concentrate 66.324 de persoane care au vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani. Județul nostru este al șaptelea în coada clasamentului care vizează cele mai tinere județe din România în funcție de media de vârstă. Prin urmare, Buzăul se numără printre cele mai bătrâne județe din țară, având în vedere că media de vârstă ajunge la 44,5 ani.

La Buzău, 22.140 sunt persoane care au între 10 și 14 ani. Între 15-19 ani numărul este mai mare, respectiv 22.413, în timp ce numărul adolescenților, generația pe care Buzăul o pierde din cauza studiilor pe care cei mai mulți aleg să le facă în alte județe, număra în anul 2021, 21.771 buzoieni cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani.

Comparativ cu media de vârstă a județului, Buzăul stă mai bine la capitolul numărului persoanelor din generația Z. Ocupă locul 21 la nivel național, dintr-un total de 42 (inclusiv municipiul București).

De asemenea, dacă am lua în considerare statisticile INS, raportate la numărul de locuitori de la recensământul din anul 2011 (pentru că pe cele de la ultimul recensământ INS nu le-a făcut încă publice) am constata că doar 15,35 la sută dintre locuitorii Buzăului sunt persoane cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani. Un procentaj mic, dacă am lua în considerare numărul mare al buzoienilor care sunt înscriși la Casa Județeană de Pensii Buzău, deci sunt persoane care au peste 65 de ani.

Aproape un sfert din locuitorii județului sunt persoane care au peste 65 de ani și încasează lunar o pensie de 1.000 de lei, adică sunt oameni care au lucrat în agricultură. Numărul lor depășește 36.000, ceea ce înseamnă că Buzăul a ajuns să fie un județ bătrân și sărac. Nici pensia medie pe care o încasează pensionarii nu este mare la Buzău, fiind vorba despre 1.533 lei lunar. În total, la nivelul județului sunt 106.433 pensionari, dintre care 50.166 sunt femei.

Prin urmare, dacă am compara generația tânără cu cea bătrână, am constata că cea din urmă este aproape dublu față de cea tânără. 15,35 la sută reprezintă generația Z, în timp ce bătrânii sunt în procent de 24,63 la sută. Restul, de 60,02 la sută sunt buzoieni cu vârste de peste 40 de ani.

Îngrijorați de creșterea costului cu traiul zilnic

Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (51 la sută dintre Millennials și 32 la sută dintre cei din Generația Z). Cu toate acestea, tinerii români spun că își pot susține fără dificultate cheltuielile lunare (63 la sută dintre Millennials și 57 la sută din Generația Z), în timp ce media globală este mai redusă (55 la sută, res­pectiv 47 la sută). Reprezentanții Generației Z din România sunt optimiști și cu privire la pensionare, 55 la sută fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46 la sută  dintre Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41  la sută în ambele cazuri, potrivit studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022, realizat în 46 de țări din întreaga lume, inclusiv România.

Pe de altă parte, proporția românilor care sunt stresați în cea mai mare parte a timpului s-a redus față de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials, la 34 la sută, și cu trei puncte procentuale, la 48 la sută, pentru Generația Z.

Motivele care stau la baza alegerii angajatorului diferă de la o generație la alta. Pentru Millennials, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională și viața personală (44 la sută ) și oportunitățile de dezvoltare (37  la sută), iar cei din Generația Z sunt mai interesați de salariu și alte beneficii financiare (31 la sută) și de flexibilitatea programului de lucru (28 la sută).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare