Politic

Adrian Mocanu, gata-gata să fie bătut la traseism politic

Performanța traseistului politic buzoian Adrian Mocanu (PSD-UNPR-PSD-PSRo-PMP-ALDE-PMP, la care se adaugă și tentativa de a prelua, alături de fostul senator Ion Vasile, conducerea organizației județene a Partidului Național Liberal înaintea alegerilor locale din anul 2016), aparent greu de egalat, este pusă serios în pericol de mișcările fulgerătoare pe scena politică ale deputatului Nicolae Roman, aflat la a patra formațiune politică, dintre care trei în doar doi ani!

Roman a anunțat joi, de la tribuna Camerei Deputaților, înscrierea sa în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE); mai mult, acesta va conduce Departamentul de securitate națională din cadrul acestei formațiuni politice care, prin adeziunea lui Roman, redevine partid cu reprezentare parlamentară.

„Atunci când am intrat în politică mi-am făcut un proiect în care cei din meseria mea să o ducă mai bine, așa cum întreg acest popor trebuie să o ducă. Familia mea e de sorginte liberală. Atât timp cât am fost sub arme nu puteam să îmi exprim crezurile politice. La trecerea mea în rezervă, programul pe care mi l-am făcut a fost axat pe această linie, la fel și valorile pe care le am: libertate, familie, credință, proprietate, educație, națiune și, nu în ultimul rând, caracterul. ALDE este singura formațiune liberală care duce mai departe vechile tradiții ale liberalilor în această țară. Oamenii pe care i-am întâlnit îmi dau credința că vom reuși să punem în practică proiectul pe care mi l-am asumat, să readucem liberalii adevărați la locurile lor”, a afirmat domnul
Nicolae Roman.

La rândul său, copreședintele ALDE Varujan Vosganian a subliniat faptul că ALDE se reîntoarce în Parlament, precizând că discuțiile cu Roman au confirmat că există o viziune comună despre modul în care trebuie să arate România în viitor. „Sigla ALDE se reîntoarce în Parlament, acolo unde, de fapt, îi era locul. Și nu se întoarce oricum, ci purtată de un general cu două stele, domnul deputat Nicolae N. Roman, un om prețuit de casta militară. Domnul deputat Roman, prin poziția și cu expertiza pe care le are, va fi parte a conducerii ALDE și va coordona Departamentul de securitate națională. După ce discuțiile pe care le-am avut au confirmat că avem o viziune comună despre ceea ce trebuie să fie România în viitor, domnul Nicolae Roman devine membru ALDE și reprezentantul nostru în Parlament”, a declarat copreședintele ALDE, Varujan Vosganian.

Așadar, din momentul intrării sale în Parlament, deputatul de Buzău Nicolae Roman se află la a treia formațiune politică: înainte de a ajunge în ALDE, acesta a fost membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și a Alternativei Dreptei. Dacă din AUR a plecat de bunăvoie, la scurt timp după congresul care l-a așezat în fruntea formațiunii pe George Simion, din Alternativa Dreptei a fost exclus pentru declarații scandaloase despre războiul din Ucraina. De asemenea, în anul 2012, Roman a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului PRODEMO, formațiune fondată de un consilier politic al lui Mircea Geoană, Marius Lazăr.

Suspectat de represiune în timpul revoluției de la Timișoara

Nicolae Roman se află într-o situație similară cu fostul său coleg de partid deputatul Francisc Tobă, acuzat că ar fi contribuit la represiunea armată asupra revoluționarilor din decembrie 1989. Cu deosebirea că, în cazul lui Roman, dovezile sunt de natură circumstanțială.

Gene­ralul Nicolae Roman (n. 18 aprilie 1956) este mi­litar de carieră controversat, legat de episodul încercărilor sângeroase de înăbușire a Revoluției din 1989 de la Timișoara.

Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare despre Revoluția din 1989 Timișoara (CNDCI) – care activează în cadrul Asociației Memorialul ­Re­voluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara – a publicat lista unităților militare ale Ministerului Apărării care au participat la represiunea din Timișoara. În această listă apare și numele lui Nicolae Roman (căpitan la acea vreme) din cadrul UM 01185 Regimentul Mecanizat. Conform CNDCI, acest regiment a acționat chiar la începutul manifestațiilor, în noaptea de 16/17 decembrie: „Regimentul a acționat în noaptea de 16/17 decembrie cu circa 160 de militari în zona Parcul Central Piața Libertății – Piața 700 Circumvalațiuni – Piața Dacia, Torontal, iar în 17 decembrie cu 220 de militari dizlocați astfel: 100 la Poșta Mare – Hotel «Continental», 80 la Podul Decebal – Piața Traian, 40 în Piața Libertății – Operă – Catedrală. În data de 18 decembrie unitatea desfășoară în Timișoara aproximativ 200 de soldați, șapte TAB-uri, patru autocamioane și o autospecială”, se arată în document. Culmea, Roman a fost distins cu mai multe decorații, printre care „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, și Medalia aniversară „10 ani de la Re­voluția Română Anticomunistă din Decembrie 1989”.

El a absolvit Academia Militară din București (Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri și Auto) și, ulterior, a fost numit comandant al Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timișoara, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1991. În primii ani după Revoluție (1991-1997), Roman a fost încadrat la Cabinetul ministrului Apărării Naționale, în timpul mandatelor lui Victor Atanasie Stănculescu, Niculae Spiroiu, Gheorghe Tinca și Victor Babiuc.

Conform CV-ului său, în 2001, Roman a înființat și comandat prima brigadă logistică din Armata Română – Brigada Logistică Ploiești. Ulterior, în perioada 2007-2008, a deținut funcția de șef Instrucție și Doctrină (și Inspector General al Forțelor Terestre) în Statul Major al Forțelor Terestre. Ulterior a devenit șef al Direcției Structuri și Planificarea înzestrării din cadrul Statului Major General, iar din 2010 a devenit profesor universitar. Conform aceluiași document, din ianuarie până în iunie 2011, Roman a deținut funcția de șef al Direcției instrucție și doctrină din cadrul Statului Major General, iar începând cu 20 iunie 2011 a trecut în retragere cu gradul de general-maior. El a fost, o scurtă perioadă de timp, comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” de la Buzău.

Nicolae Roman

Ce spune Roman despre decembrie 1989

În 2012, Nicolae Roman a candidat la Primăria București din partea partidului PRODEMO și se prezenta într-o emisiune de la Giga TV ca fiind un om care vine „dintr-o meserie foarte exactă care se cheamă Armata” și care „a avut onoarea” să fie la Timișoara în 1989.

Roman susține că în 17 decembrie 1989 a condus unitatea prin Timișoara pentru o demonstrație cu drapelul și cu o fanfară în frunte. „În 16 decembrie mă aflam la dispozițe. Eu nu mai eram la U.M.1185. Predasem comanda batalionului și trebuia să fiu numit comandant de regiment la Lugoj. Am fost rugat să fac continuitatea conducerii pe 17 decembrie. Dimineața, m-am prezentat la unitate. Mi-au pus și studenți, elevi. M-au informat ce s-a întâmplat în oraș, iar apoi mi s-a dat ordin să ies în stradă. Misiunea era să defilăm cu drapele de luptă, prin oraș, cu fanfară. Eu eram acolo. Unitatea ­res­pectivă nu avea muniție asupra ei. Odinul ministrului Apărării Naționale a fost să dovedească că Armata stăpâ­nește situația. Apoi, m-am retras în centru. Am ieșit de-abia în 20 decembrie”, declara Nicolae Roman pentru „Adevărul”.

Despre cele întâmplate la Timișoara între 15 și 20 decembrie 1989 se știu însă destul de multe. În 17 decembrie, s-a pus în aplicare Ordinul „Radu cel Frumos” pentru restabilirea ordinii. În teleconferința organizată de Nicolae Ceaușescu cu factorii de decizie de la Timi­șoara, secretarul Comitetului PCR Timiș, Ion Coman, a raportat: „A început să se tragă deja. Coman vă raportează… Raportez încă o dată, am ordonat să se tragă foc. Terminat!”, a transmis Ion Coman. Au des­chis focul atât forțele MApN, cât și cele ale ale Ministerului de Interne.

Nicolae Roman a susținut mereu că armata nu a tras în manifestanți. „În momentul Revoluției, soldații tocmai se întorseseră de la cules de porumb. Aveam de-a face cu o trupă neinstruită (…) Fiind în mijlocul dispozitivului, nu pot să spun că am văzut pe cineva să tragă în populație. Numai un tâmpit putea să dea ordine să tragi în populație. Nu exclud că au fost și unii neinstruiți care au tras, dar și unii care au făcut exces de zel. Nu neg faptul că ­unele victime au fost din cauza ricoșeului de glonț, pentru că s-a tras în aer”, a spus Roman, care a făcut parte din primul Front al Salvării Naționale din Timiș. Roman are certificat de revoluționar pentru că, în 20 decembrie 1989, unitatea sa a pactizat cu demonstranții. „Când am fost din nou scos în oraș, am dat ordin să se intre în dialog cu demonstranții, arma la umăr, a fost cea mai frumoasă zi pentru mine, pentru că s-a strigat «Armata e cu noi!». Unul din comandanții mei m-a făcut trădător”, a mai spus Roman, care a plecat din Timișoara în 1991, când a fost numit la cabinetul MApN.

„Nu știm ce a făcut Nicolae Roman”

Între 17 și 20 decembrie, la Timișoara au murit 126 de persoane. „Acest căpitan (Nicolae Roman, n.r.) apare în evidențe ca și cum ar fi acționat în acele zile în mai multe locuri din Timișoara, unde au căzut persoane împușcate. Foarte puțini membri ai Armatei au fost inculpați după 1989, pentru că Armata a fost protejată de noul regim. Cert este că a dat grosul trupelor de represiune, însă nu s-a făcut niciodată legătura între victimă și persoana care l-a împușcat. Nu s-a vrut. Dar noi nu știm ce a făcut Nicolae Roman, nu avem o legătură de cauzalitate între acțiunile sale și faptul că acei oameni au căzut. Legat de faptul că este revoluționar, ei și-au făcut dosarele în bloc. Mai ales pentru ce zic ei că s-a întâmplat după 22 decembrie. Dar nu au prins niciun terorist, s-au împușcat între ei. Dar Iliescu a încercat să-i țină de partea lui”, a precizat pentru „Adevărul”, Lucian Vasile Szabo, vice­președintele Memorialului Revoluției.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare