Cum a ajuns Buzăul să fie catalogat drept sărăcăcios și lipsit de viață?

Dacă bucureștenii, clujenii și moldovenii consideră că orașele în care locuiesc sunt printre cele mai frumoase și cu mari mize economice, politice și sociale, buzoienii nu au o părere atât de bună despre orașul lor, cel puțin asta reiese dintr-un raport al Ministerului Dezvoltării.

Când vine vorba de calitatea vieții, Banca Mondială se raportează la venitul național brut pe cap de locuitor (Metoda Atlas).

Banca Mondială a estimat venitul local brut pe cap de locuitor pentru fiecare localitate din România, folosind o bază extinsă și detaliată de date economice, furnizată de Institutul Național de Statistică. Când desfășurăm doar datele referitoare la orașe, vedem că, dintre cele 319 municipii și orașe mici din România, nouă sunt cu venituri mici (în special orașele mici, cu o populație mai mică de 10.000), 89 sunt cu venituri medii inferioare (majoritatea acestora, cu o populație sub 20.000), iar 153 sunt cu venituri medii superioare (majoritatea, cu o populație mai mică de 50.000). Dintre cele 68 de localități cu venituri mari, majoritatea erau orașe mari sau făceau parte dintr-o mare zonă urbană funcțională, arată același raport al Ministerului Dezvoltării. Buzăul se încadrează în categoria celor cu venituri medii inferioare, fiind catalogat drept un oraș sărac și mic unde se regăsește o sărăcie stagnantă, dar sunt și câteva zone, cele din mediul urban, unde întâlnim un mediu dezvoltat, dar și acesta stagnant.

În contextul declinului general al populației, demografia este o dimensiune cheie care poate fi utilizată la evaluarea performanței unei localități. Când vine vorba despre indicele de vitalitate a populației, se știe deja că Buzăul se confruntă cu o îmbătrânire a populației, vârsta medie fiind undeva la 45 de ani. Tocmai de aceea, Buzăul este catalogat drept un oraș cu o sănătate precară și cu o populație îmbătrânită.

Dar acestea nu sunt singurele indicatoare pe care trebuie să le luăm în calcul atunci când comparăm orașele. Calitatea aerului din localitate este foarte importantă pentru locuitori. 60 la sută din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință. Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în regiunile Moldovei și Dobrogei (75 la sută), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34 la sută). Satisfacția față de calitatea aerului crește odată cu scăderea dimensiunii demografice a localității, de la 34 la sută în București, la 71 la sută în orașele sub 10.000 de locuitori. Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală a reședințelor de județ cu 10 la sută din total. Astfel, la nivel național urban, media satisfacției înregistrată în reședințele de județ este de 54 la sută, în celelalte municipii 68 la sută, iar în celelalte orașe 70 la sută. Calitatea aerului nemulțumește în mai mare măsură persoanele cu vârste între 25-44 ani, părinții, în special mamele, persoanele cu studii peste medie, antreprenorii (patroni, sau specialiști pe cont propriu), cu venituri individuale peste 4.000 lei/lună.

La nivel național, 66 la sută dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum parcuri și grădini, din orașele în care locuiesc. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea spațiilor verzi a fost înregistrat în regiunea Sud-Est (71 la sută), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia (49 la sută). În patru municipii reședință, nivelul de mulțumire depășește 80 la sută: Oradea (80 la sută), Drobeta-Turnu Severin (81 la sută), Cluj-Napoca (82 la sută) și Iași (82 la sută); Alexandria este reședința care înregistrează valori sub 40 la sută  (respectiv 38 la sută mulțumire). Persoanele mulțumite de calitatea spațiilor verzi au o probabilitate mai mare de a locui în orașe cu populație între 100.000 – 500.000 locuitori (media mulțumirii 75 la sută), decât în orașe sub 30.000 de locuitori (mulțumire 54 la sută). Locuitorii din reședințele de județ sunt semnificativ mai mulțumiți (68 la sută) decât cei din orașele non-municipii (54 la sută). Persoanele de vârstă medie, 35-44 ani, cu copii mici în întreținere, sunt semnificativ mai nemulțumiți decât tinerii (18-24 ani) și persoanele fără copii în grijă.

Persoane cu educație inferioară sunt mai puțin mulțumite de calitatea spațiilor verzi (58 la sută) decât persoanele cu educație superioară (68 la sută). Satisfacția față de calitatea spațiilor verzi crește odată cu veniturile, de la 64 la sută pentru cei cu venituri individuale sub 2.000 lei/lună, la 71 la sută pentru cei cu venituri individuale peste 5.000 lei/lună.

Cât despre starea străzilor din oraș, 48 la sută dintre buzoieni s-au declarat mulțumiți, în timp ce starea clădirilor pare să îi mulțumească pe mai bine din jumătatea populației.

Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57 la sută. Gradul de mulțumire este mai scăzut în orașele mici, sub 50.000 de locuitori (medie 49 la sută), și București (46 la sută). Calitatea curățeniei tinde să nemulțumească în mai mare măsură (prin comparație cu media) persoanele cu vârste între 25-44 ani, active, din familii cu copii minori și venituri medii sau sub medie.

Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80 la sută: Sinaia (88 la sută), Suceava (84 la sută) și Bicaz (81 la sută). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40 la sută mulțumire a fost înregistrată în șapte localități, Ploiești fiind singura reședință situată pe ultimul loc (16 la sută total mulțumire).

La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia urbană (42 la sută), urmată de București-Ilfov (46 la sută). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost înregistrată în Sud-Est (71 la sută), toate celelalte regiuni situându-se în jurul valorii de 63 la sută total mulțumire.

Buzoienii, foarte mulțumiți de calitatea școlilor

Aproximativ două treimi din populația urbană (67 la sută) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70 la sută: Sud-Est (72 la sută), Nord-Vest (71 la sută) și Sud-Vest Oltenia (70 la sută). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60 la sută). Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 – 500.000 locuitori (medie 73 la sută) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62 la sută). Stabilitatea și calitatea resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe.

În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5 la sută mai mare decât în restul localităților urbane. Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel de mulțumire (71 la sută) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63 la sută). Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii medii-liceu, școli profesionale – 69 la sută și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu studii elementare – 62 la sută apreciere, persoane cu studii universitare – 63 la sută apreciere.

Cel mai ridicat nivel de apreciere s-a înregistrat în rândul studenților (69 la sută) și angajaților din mediul privat (68 la sută), iar cel mai scăzut nivel în rândul persoanelor inactive (62 la sută). Persoanele cu venituri individuale între 2.001 – 4.000 lei au declarat un nivel de apreciere mai ridicat decât media (72 la sută). Respondenții fără minori în întreținere (tineri, elevi, studenți) au tendința de a fi mai mulțumiți decât cei care sunt părinți cu copii la școală.

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80 la sută: Drobeta-Turnu Severin (86 la sută), Băilești (85 la sută) și Sinaia (82 la sută), ultimele două fiind atipice pentru categoria din care fac parte (centre urbane medii, altele decât reședințele de județ), dând seama de un context local specific. Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane care au cumulat o pondere a mulțumirii sub 50 la sută: Caransebeș, Ștefănești și Mihăilești.

Concret, în Buzău, procentul celor care sunt mulțumiți de școlile și facilitățile educaționale ajunge la 74 la sută.