Cum a vrut Boșcodeală să se răzbune pe cercetătorul Vânătoru după sentința din Dosarul „Orizont”

Fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală în­cearcă să-și rezolve în instanță vendetele împotriva oamenilor care în trecut au devoalat ilegalitățile cu te­renurile Stațiunii de Cer­ce­tare și Dezvoltare Legumicolă. Săptă­mâna trecută, spre exemplu, la Judecătoria Buzău i-a fost respinsă plângerea formulată în contradictoriu cu cercetătorul Costel Vînătoru împotriva ordonanței de clasare din data de 17.03.2020, pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul cu nr. 2591 /P/2019, ca neîntemeiată.

Anul trecut, Boșcodeală a  făcut la unitatea de Parchet o plângere pentru denunț calomnios și abuz în serviciu împotriva cercetătorului Costel Vânătoru. Procurorii i-au res­pins însă cererea, iar ulterior și judecătorii au confirmat rezoluția, menținând ordonanța de clasare nr 2591 /P/2019 pronunțată de Parchetului de pe lângă Judecătoria Bu­zău, ca legală și temeinică. Decizia este definitivă.

O acțiune similară l-ar viza și pe directorul SCDL Constantin Vlad.

Amintim că Boșcodeală a scăpat de răspunderea penală pentru că s-au prescris faptele, și nu din cauză că ar fi fost găsit nevinovat.

De altfel, în ultimul timp, fostul primar al Buzăului a des­chis sau este chemat în mai multe acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele Gloria și Orizont.

Recent, Stațiunea de Cer­ce­tare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău a cerut executarea silită a veniturilor condamnaților din do­sarul cunoscut opiniei publice drept ,,Orizont”.

Solicitarea a fost făcută în instanță printr-un executor ju­decătoresc, acțiunea fiind în­drep­tată împotriva fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală, împotriva fostei șefe a Oficiului de Cadastru  Viorica Stana, dar și a fostului director al Stațiunii Legumicole, Nicolae Trandafir.

Potrivit sentinței Tribu­nalului Dâmbovița, rămasă definitivă în decembrie 2019 prin decizia Curții de Apel Ploiești, cei trei au fost obligați, pe latură civilă, să plătească un prejudiciu creat SCDL Buzău de peste 5 milioane lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 33 ha, trecut din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău.

Procedurile de recuperare a prejudiciului au ajuns în instanță la cinci luni de la pronunțarea sentinței definitive în dosarul instrumentat de Direc­ția Na­țională Antico­rup­ție.

Validarea popririi asu­pra veni­turilor a fost deja contestată de Boșcodeală, Stana și Trandafir, iar instanța a stabilit luna trecută termen pentru luna august pentru a da timp reprezentanților SCDL și executorului judecătoresc să de­pună întâmpinare.

Amintim că fostul primar al Buzăului a încercat să schimbe sentința definitivă în dosarul „Orizont”. Constantin Boșco­deală a despus un recurs în casație, cerere ce i-a fost respinsă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La finalul anului trecut, Curtea de Apel Ploiești a închis ultima filă din dosarul ,,Orizont” în care a fost judecat fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală. Completul de judecată a pronunțat o nouă hotărâre privind latura civilă, însă în ceea ce privește latura penală sentința a fost men­ținută, la fel și în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor. Prima instanță a obligat, în solidar, pe inculpații Constantin Octavian Boșco­deală, Viorica Stana și Trandafir Nicolae, la plata către Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a sumei de 5.352.864 lei, cu dobânda legală la data plății, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în su­prafață de 33 ha., situat pe raza municipiului Buzău,  pe care s-a construit un cartier rezidențial.

Pe 15 aprilie, Constantin Boșcodeală a depus la Curtea de Apel Ploiești și o cerere de îndreptare eroare materială ce va fi luată în discuție, pentru soluționare, luna viitoare.

28Fapte prescrise, nu și prejudiciile

Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în primăvara lui 2014 alături de alți doi inculpați, fosta șefă a Oficiului de Cadastru Viorica Stana și fostul director al Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Tran­dafir Nicolae, cei trei fiind acuzați de abuz în serviciu pentru trecerea unui teren de 33 de hectare în domeniul privat al municipiului Buzău. Pe 12 decembrie 2019, un complet de la Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat definitiv.

În primăvara anului 2018, judecătorii Tribunalului Dâmbovița, prima instanță sesizată, au constatat că faptele de care erau acuzați cei trei s-au prescris, așa că au decis încetarea procesului penal. Chiar și așa, fostul edil al Buzăului și ceilalți doi inculpați au fost obligați să plătească prejudiciul în acest caz, peste 5 milioane și jumătate de lei plus dobânzi. Sentința a fost atacată atât de cei trei inculpați cât și de DNA, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel Ploiești. Boșcodeală are mare parte din avere sub sechestru pentru recuperarea prejudiciului inclusiv în dosarul Gloria, iar recent a depus la Judecătoria Buzău o nouă contestație la executare, însă i-a fost respinsă pentru netimbrare. Decizia poate fi apelată.

*

Faptele pentru care cei trei inculpați din dosarul Orizont -Constantin Boșcodeală, Viorica Stana și Nicolae Trandafir au fost trimiși în judecată, datează din 2001. Procurorii antico­rupție au susținut că cei trei au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 hectare teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău, de la Sta­țiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, și că, potrivit legii, su­prafața nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.

Anchetatorii au încercat să arate că „s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău – reprezentată de inculpatul Boș­co­deală Constantin Octavian – a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut”. Rechizitoriul mai făcea referire la un prejudiciu adus statului cu valoarea de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 hectare.