Cum a scăpat Boşcodeală de partajul averii cerut de Fisc

Decizie interesantă a instanţei într-unul dintre dosarele în care fostul primar al municipiului Buzău este parte. Un complet al Judecătoriei Buzău a decis să suspende judecarea cauzei în care Fiscul a cerut partajul bunurilor comune/lichidarea regimului matrimonial în cazul familiei Boşcodeală. „În temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. 1 Cod procedură civilă suspendă judecata cauzei. Cu recurs pe toată durata suspendării”, se prezizează în soluţia instanţei.

Potrivit prevederilor legale, „când constată că desfăşu­rarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”.

Amintim că în data de 6 iunie 2018, Direcţia Regională de Administrare Fiscală a deschis, în calitate de reclamant, prin Admi­nistraţia Finanţelor Publice Buzău, un proces la Jude­cătoria Buzău având ca obiect „partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial“, Constantin Boşcodeală şi soţia acestuia având calitate de pârâţi. Pe 31 ianuarie 2019, instanţa a admis, în principiu, cererea ANAF, evidenţiind în soluţie bunurile dobândite de cei doi în timpul căsniciei. A dispus tot­odată efectuarea unei expertize în specialitatea evaluare bunuri imobile în vederea identificării imobilelor, evaluării lui si lotizării acestora şi a fixat onorariu provizoriu pentru expertiză în cuantum de câte 2.000 lei pentru expertiza specialitate evaluare bunuri imobile, ce urma a fi suportat de reclamantă. Însă, timp de un an şi jumătate, onorariul nu ar fi fost achitat, dovadă fiind soluţia dată în dosar în data de 5 iunie.

Reaminitm că fostul primar Constantin Boşcodeală a fost condamnat, definitiv, pe 1 martie 2016, la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Gloria, de un complet de doi judecători de la Curtea de Apel Braşov care a decis confiscarea specială de la acesta a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9.377,5 euro.

Proprietăţile, vândute una după alta

ANAF a vândut unele terenuri de la Amaru dar şi alte bunuri pe care s-a impus sechestru asigurător în dosarul „Gloria“, însă prejudiciul a fost acoperit doar în parte.

În ,,Dosarul Gloria“, procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multe terenuri, imobile şi pe o maşină, aflate în proprietatea sau în coproprietatea lui Boşcodeală. Printre bunuri se află şi o vilă la Năvodari, zona Mamaia.

Reamintim că, în 2016, completul de la Curtea de Apel Braşov care l-a condamnat definitiv pe Constantin Boşcodeală în ,,Dosarul Gloria“ a men­ţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, până  la concurenţa sumei de 821.496,32 lei şi a echivalentul în lei la data plăţii a  sumei de 9.377,5 euro şi a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului pentru ce depăşeşte această sumă.

Bunurile sunt însă sub sechestru asigurător şi în celălalt dosar în care fostul edil al Buzăului este achitat, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălca­rea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, în legătură cu trecerea unui teren de 33 de ha din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău, dar în care a fost obligat să acopere prejudiciul împreună cu ceilalţi doi inculpaţi. Staţiunea Legumicolă a cerut unui executor judecă­toresc executarea veni­rurilor acestora, însă cererea a fost contestată în instanţă.

Terenul de 33 de hectare se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv acti­vităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biolo­gice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni. Potri­vit procurorilor DNA, Primăria Buzău ar fi trebuit, de fapt, să primească o suprafaţă administrată de S.C. SERIBUZ SA Buzău, însă, cum terenul prezenta un potenţial economic scăzut, s-a făcut în aşa fel încât să se obţină o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apro­piere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (aşa cum s-a şi întâmplat în realitate) şi nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă calea ferată, unde se aflau de fapt terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate.