OpiniiSoroca

Contractul „istoric” cu Gazprom: Transnistria va plăti de 10 ori mai puțin pentru gaze?

Dăunezi îmi puneam o întrebare retorică: vom plăti cu toții același preț pentru gazul rusesc sau în continuare vor achita plățile „cosmice” numai fricoșii, vorba liderului separatist Krasnoselsky? Răspuns la acea întrebare deloc retorică am primit mai degrabă decât îmi imaginam. Or, până când autoritățile de la Chișinău legau tei de curmei, scotoceau prin buzunare, trăgeau speranțe la ajutoarele din exterior și, în consecință, au venit cu o formulă de compensare mai mult simbolică decât menită să ne ia de pe umeri poverile, de pe celălalt mal al râului „cioara” ne-a adus o veste – cică, rezidenții din Transnistria vor plăti pentru gazul furnizat, în baza aceluiași contract cu Gazprom, de 10 ori (!!!) mai ieftin decât consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

Sincer vorbind, și când am citit această știre, și acum îmi doresc să fie doar un zvon, o glumă proastă, un fake ordinar, o răutate din partea cuiva, la urma urmei, dar… Poate eu nu am înțeles corect ceva? De aceea vă dau Dumneavoastră posibilitatea să citiți ceea ce a fost scris cu penița și să vă dezmeteciți ce și cum. Așadar, „conform politicii tarifare în vigoare în regiune, consumatorii plătesc pentru gaz la 0,81 ruble (0,90 lei) la 1 metru cub și 1,12 ruble (1,25 lei) pe 1 metru cub. Potrivit Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Acordul suplimentar nr. 19 la Contractul nr. 1GM-07-11 din 29 decembrie 2006 privind livrările de gaze către Moldova de către SA <Moldovagaz>, semnat la 29 octombrie de șeful Consiliului de administrație al SA <Moldovagaz>, Vadim Ceban, și discutat de viceprim-ministrul Andrei Spânu, s-a angajat să accepte și să plătească gaze naturale în valoare de 3 miliarde 300 milioane metri cubi, din care peste 2 miliarde metri cubi reprezintă consumul Transnistriei… Totodată, după prelungirea contractului, autoritățile moldovenești s-au angajat să majoreze tarifele la gaze. De la 1 noiembrie a acestui an, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va fi de 11,08 lei pe 1 metru cub de gaz”

Am încheiat citatul. Nu zic că tot ce scrie mai sus este adevărat, dar două lucruri nu pot fi puse la îndoială: unu – cineva care are rude la Tiraspol mi-a spus că cetățenii de acolo cu adevărat plătesc pentru un metru cub de gaze naturale 0,81-1,12 ruble transnistrene (ceea ce înseamnă 0,90-1,25 lei) și doi – consumatorii casnici de pe malul drept, adică eu și Dumneavoastră, la fel de adevărat vom plăti 11,08 lei pentru un metru cub de gaze. Or, la urma urmei, așa ne trebuie, dacă suntem fricoși… Și după aceasta cineva mai poate zice că negocierile cu Gazprom-ul au fost un succes și că avem motive să jubilăm – chipurile, i-am tras pe sfoară pe ruși, le-am „sucit mâinile” și am obținut ceea ce am dorit? De altfel, de mai multă vreme mă mai macină o întrebare: ce oare au discutat tocmai 3-4 zile domnii Spânu și Miller dacă contextul era foarte clar – ne dați sau nu ne dați? Nu de alta, dar aceste negocieri și-ar fi avut rostul dacă prețul de achiziție ar fi fost unul pe posibilitățile moldovenilor, mai era calea-valea, dar cu așa sacrificii și cu așa prețuri, să am iertare… Pe de altă parte, s-a pedalat foarte mult pe ideea că la acele negocieri nu s-a vorbit despre Transnistria și nu s-au pus condiții politice. Păi, domnul Miller și domnul Putin nu-și permit să spună cu text deschis ce-și doresc, iar cine poate citi printre rânduri nu cred că nu le-a înțeles mesajul. În acest context, îmi amintesc de o declarație a disidentului belarus Zenon Pozneac, care spunea că nu există nici o diferență între Vladimir Jirinovschi și ministrul de externe de atunci al Rusiei, Andrei Kozârev – și unul, și altul doresc să-și spele ciubotele în Oceanul Indian, numai că Jirinovschi o spune cu text deschis, iar Kozârev se ascunde în spatele limbajului diplomatic. Așa s-a întâmplat, probabil, și în cazul acestor negocieri: Putin a spus voalat, dar nu imposibil de descifrat, prin gura lui Miller – „nu atingeți Transnistria și terminați-o cu Pachetul Energetic Trei și cu alte matrapazlâcuri din astea europeniste”. Iar de aici și până, bunăoară, la soarta incertă a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău a fost doar un singur pas.

Și încă ceva. Sunt convins că mulți dintre Dumneavoastră nu sunt de acord cu punctul meu de vedere și m-ar întreba: ”Păi, tu, deșteptule, ce ai face dacă ai fi în locul celor de la guvernare?”. Vă răspund: unu – nici nu m-aș fi dus la acele negocieri, fiindcă din start era clar că nu vom fi tratați de la egal la egal, dar vom fi tratați ca niște sărăntoci (nu uitați ce a zis ziaristul Igor Korotcenco despre Andrei Spânu) și fiindcă aveam semnale clare din România și alte state europene că nu vom fi lăsați la nevoie și doi – dacă aș fi făcut acest pas, pentru a nu-i dezamăgi pe acei care m-au votat și a nu turna apă la moara oponenților, aș face acum tot posibilul și tot imposibilul pentru ca populația să nu simtă pe propria piele rezultatele acestui contract păgubos, începând cu utilizarea ajutoarelor venite din afară și terminând cu revizuirea realizării unor proiecte sociale care „pot să mai aștepte” și cu ajustarea salariilor unor demnitari care astăzi vorbesc despre scumpirea gazelor ca despre ceva pe care eu cu Dumneavoastră am meritat-o…

În rest, pace bună și iarnă ușoară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare