Marcel Ciolacu și Florin Cîțu au discutat intens în ultima perioadă despre comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare din toamna anului 2024.
Conform unei analize Ziare.com, planul ar fi unul cu bătaie lungă: Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal ar urma să-și conserve numărul aproximativ egal de primari, iar majoritatea parlamentară actuală – împreună cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – să fie păstrată și mai departe de 2024.
Singurul obstacol în calea acestei mișcări ar fi doar Curtea Constituțională a României (CCR). Însă CCR urmează să-și schimbe componența în acest an, iar noua majoritate ar putea contrazice deciziile luate de aceasta în trecut. Conform sursei citate, președintele Klaus Iohannis ar fi de acord cu comasarea alegerilor.
Ce avantaje ar avea partidele din Coaliție
Partidul Social Democrat numără în acest moment 1.438 de primari, Partidul Național Liberal are 1.237, în timp ce Uniunea Democrată a Maghiarilor din România contabilizează 199. În primul rând, toate cele trei partide care formează coaliția de guvernare sunt avantajate de alegerile într-un singur tur de scrutin, care le-ar conserva majoritatea fiefurilor.
În al doilea rând, comasarea alegerilor locale cu cele legislative ar însemna garanția că primarii vor tracta și lista la parlamentare, prin urmare partidele tradiționale, cu mulți primari, vor obține un număr mai mare de parlamentari. De obicei însă, primarii trag în interes personal la alegerile locale să-și câștige mandatul, însă la parlamentare uită să mai mobilizeze electoratul pentru partid.
Pe scurt, comasarea alegerilor locale și parlamentare concomitent cu păstrarea actualului sistem electoral ar păstra echilibrul dintre PSD și PNL și la nivel local, și la nivel parlamentar, chiar dacă social-democrații ar câștiga ambele alegeri, cum s-a întâmplat și în 2020. În plus, liberalii au absorbit Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) și pregătesc fuziunea cu Partidul Mișcarea Populară (PMP), prin urmare, PNL va avea încă 65 de primari în portofoliu, deci vor depăși pragul de 1.300.
Singurul obstacol pentru coaliția de guvernare e Curtea Constituțională. Curtea a respins o propunere similară în 2012, în vremea Guvernului Boc. Printre argumentele invocate atunci de CCR s-au numărat: afectarea dreptului de a alege prin numărul mare de buletine de vot (şase la număr) și afectarea dreptului de a fi ales prin interzicerea candidaturii unei persoane la ambele tipuri de scrutin.
Ce se întâmplă cu Curtea Constituțională
Însă, componența CCR se va schimba anul acesta, iar PSD, PNL și UDMR vor avea o largă majoritate, la fel ca în Parlamentul României. Așadar, o eventuală sesizare a Uniunii Salvați România (USR) sau a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partide net dezavantajate de planul social-democraților și al liberalilor, ar putea fi respinsă de CCR. Și nu ar fi pentru prima dată când Curtea Constituțională și-ar încălca deciziile anterioare.
