Educație

Concurs inedit pentru elevii buzoieni

Organizatori sunt Biblioteca Județeană și Inspectoratul Școlar

Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” a lansat în această primăvară, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean,  concursul de eseuri „Mesajul meu pentru viitorul localității în care trăiesc”, o adevărată provocare pentru elevii buzoieni de a dovedi că își cunosc bine orașul în care locuiesc și că au o opinie cu privire la trecutul și viitorul acestuia. Proiectul se adresează elevilor din clasele V-VIII şi IX-XII, din municipiul Buzău, care sunt invitați să scrie, într-un eseu de maximum 600 de cuvinte – fără să se supere cineva, spune directorul Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu”, Sorin Burlacu, dacă această normă este depășită -, cum arată sau cum ar trebui să arate orașul lor, cum îl văd proiectat în viitor. 20 mai este data limită până la care cei interesați  mai pot trimite lucrările lor, care trebuie să fie scrise de mână.

Este un proiect aparte față de toate celelalte, deloc puține, pe care Biblioteca Județeană le organizează în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și cu unitățile de învățământ, pentru că este gândit să marcheze 1.650 de ani de atestare documentară a Buzăului.

Inspectorul școlar Valentin Biro

Inspectorul școlar de limba română, Valentin Biro, spune că acest concurs este și despre modul în care copiii își imaginează orașul în care trăiesc și societatea în care urmează să evolueze. „Este unul dintre numeroasele proiecte pe care le realizăm în parteneriat cu Biblioteca Județeană, ori noi, Inspectoratul Școlar, ori instituțiile de învățământ. Ambele instituții au un  scop comun, și anume atragerea elevilor către lectură, către carte, și nu în ultimul rând atragerea elevilor în activități care să le dezvolte competențe specifice lecturii, receptării textului scris sau generării de texte scrise. Din această ultimă categorie face parte și proiectul referitor la modul în care tinerii elevi își imaginează viitorul localității lor. În momentul în care se îndreaptă spre lectură, elevii găsesc acolo lumi imaginare, găsesc acolo reprezentări ale unor realități ipotetice pe care și le construiesc în imaginația lor. Ar fi păcat  ca această bază de gândire creativă să se piardă și ne dorim să valorificăm această experiență de lectură în producerea de texte. Aceasta a fost orientarea inițială și s-a construit pas cu pas acest proiect; este important să folosim imaginația copiilor și să vedem care este viziunea lor, cum reprezintă ei orașul în care trăiesc, peste 5, 10 sau 20 de ani. Trăim într-o societate dinamică, realitatea este dinamică și este foarte greu pentru oameni să afirme cu certitudine ce se va întâmpla în acest orizont de cinci 10 – 20 de ani. Nu se poate veni la o predicție în ceea ce privește viitorul acestui oraș în care ei își vor dezvolta o personalitate, în drumul lor de la copilărie către maturitate. Câtă vreme nu există o posibilitate de a specifica cu claritate ce anume va fi, este un moment propice de a vedea cum își proiectează ei acest viitor, cum își imaginează orașul în care trăiesc, cum își imaginează societatea în care urmează să evolueze și în care se vor forma în acest drum de la copilărie la adolescență și apoi  către maturitate”, spune inspectorul școlar Valentin Biro.

„Ca  să descrii orașul, mai întâi trebuie să-l vezi, să-l trăiești”

Directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu

Pe de altă parte, directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu, vorbește și despre latura civică pe care o poate  avea concursul, pentru că  acești copii trebuie să privească cu atenție orașul în care trăiesc. „Ca să-l descrii, mai întâi trebuie să-l vezi, să-l trăiești, să-l privești cu sufletul. Să nu uităm că în viață avem nevoie nu numai de ceea ce ne oferă altcineva, ci și de ceea ce ne putem oferi și noi. De aceea, aici, în eseurile lor vom putem vedea cât de sensibili sunt, dacă ei consimt să ne atragă atenția asupra unui lucru care îi deranjează, să zicem, în parcursul de acasă până la școală, sau să ne vorbească despre un lucru care le face plăcere, în drumul acela. Am încercat să găsim talentul copiilor legat de cum văd ei localitatea în care trăiesc. Încercăm să scoatem de la ei  informații precum: ce calități are orașul, ce lucruri bune sau ce lucruri pot fi modificate; aceasta reprezintă o sumă de elemente care să-i ajute și pe ei să ducă viața mai ușor mai departe”, spune directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu.

Copiii sunt, de fapt, cei mai sinceri ambasadori ai orașului. „Întotdeauna de la copii trebuie să te aștepți la lucruri extraordinare, la un moment dat”, mai spune directorul Bibliotecii Județene, care precizează faptul că mesajul comun al celor două instituții se referă la promovarea valorilor locale prin cei mai sinceri ambasadori, copiii, care vor fi, de fapt, și  arhitecţii de mâine ai localităţii în care cresc.

Biblioteca Județeană pune umărul la descoperirea tinerelor condeie

Demersul Bibliotecii Județene are legătură, pe de altă parte, și cu preocuparea de a descoperi noi talente literare. Unul dintre dezideratele asumate de conducerea Bibliotecii Județene este și acela de a pune umărul la descoperirea unor tineri care să creeze,  încurajarea acestora să-și publice lucrările, să construiască cenacluri, să aibă activitate literară intensă, activitate care în ultimii ani s-a diminuat și prin dispariția unor nume importante din rândul scriitorilor  Buzăului.

„Ne bucurăm să lansăm noi condeie. Noi ne dorim să-i vedem că citesc. Lectura nu a stricat nimănui; dimpotrivă a creat personalități, valori și ne bucurăm că putem să-i aducem în cazul acesta al concursurilor, a celorlalte competiții; mai facem o sesiune de comunicări și referate cu tema Vasile Voiculescu. «Bătălia cărților» este o altă competiție; și în ele pot să-și  manifeste talentul de a scrie”, spune directorul Bibliotecii Județene, care exemplifică unul dintre talentele care au beneficiat de susținerea instituției în a-și lansa volumele scrise. „Ioana Câmpeanu este clasa a VIII-a și se află la al doilea roman, pe care domnul Titi Damian, scriitor, s-a angajat și i-a făcut o cronică. Acel copil beneficiază de sfaturile unui om cu experiență și domnul Titi Damian, care a fost și profesor de limba română, i le poate oferi”, spune directorul Sorin Burlacu.

Educația care rămâne după ce treci porțile școlii

Creația literară în afara sălilor de clasă este încurajată de Inspectoratul Școlar, cu atât mai mult cu cât se manifestă într-un spațiu dedicat lecturii, așa cum este cazul concursului lansat de Biblioteca Județeană Buzău.  „Credem că a da posibilitatea elevilor să se exprime în funcție de bagajul cultural, de personalitate, de mediul în care trăiesc, reprezintă șansa de a trece educația dincolo de porțile școlii și de a ancora această educație în realitățile sociale în care copiii trăiesc. A dezvolta competențe înseamnă a trece dincolo de un set de cunoștințe pe diferite discipline  pe care să-l  transmit elevilor. A crea competențe înseamnă a purta niște cunoștințe dincolo de porții școlii și de a le aplica în viața de zi cu zi. Cred că un asemenea complex în care fiecare încearcă să facă o legătură între partea de cunoștințe pe care o presupune parcurgerea unor discipline la clase și a aplica aceste cunoștințe în viața de zi cu zi chiar și în contextul în care imaginează un posibil viitor, un viitor dezirabil pentru orașul nostru, reprezintă un bun context și  reprezintă cea mai la îndemână modalitate de  a măsura și a vedea încotro merge educația. Modul în care ei își imaginează viitorul reprezintă oglinda educației pe care o primesc în școală”, afirmă  inspector școlar Valentin Biro.

„Ne interesează în proiect modul în care își dorește elevul să funcționeze societatea în viitor”

Eseurile elevilor reflectă și o bornă importantă în istoria Buzăului.  Competiția literară lasă în urmă viziunea elevilor în privința orașului  la anul 1.650 după martirizarea Sfântului Sava de la Buzău, pentru că a fost construit să marcheze  această bornă importantă în istoria Buzăului. De aceea și această competiție în care își dau mâna două instituții importante ale orașului ar putea reprezenta o amprentă  în istoria Buzăului, pentru că lucrările elevilor  vor lăsa în urmă consemnat acest moment prin viziunea lor. „Perspectiva logică și normală asupra realității este o perspectivă diacronică. Asta înseamnă că ne putem uita la un  prezent dar, prezentul acesta înseamnă doar o secvență, înseamnă doar o etapă în evoluția societății și a orașului nostru. Perspectiva diacronică vine și plasează prezentul într-un context mai larg. Ce trăim în prezent reprezintă consecința lucrurilor care s-au întâmplat în trecut și în egală măsură reprezintă fundamentul pentru ceea ce se va întâmpla mai departe. Și atunci, prezentul acesta în care elevii noștri se formează și în care noi dorim să își exprime un punct de vedere asupra viitorului oraș, este cel care cuprinde în interiorul său o experiență de viață, adică ceea ce a fost în trecut, dar reprezintă în egală măsură și baza pentru ceea ce va fi. Acest viitor este cel care ne interesează pe noi în proiect, respectiv modul în care își dorește elevul să funcționeze societatea în care vom trăi în viitor. Asta are legătură cu prezentul, cu trecutul și  nu trebuie să fie percepute separat, fără a exista conexiuni”, mai explică inspectorul școlar Valentin Biro.

Cine poate participa și în ce condiții

  • Public țintă: elevi între 10-14 ani şi 15-18 ani (clasele V-VIII şi IX- XII), din municipiul Buzău;
  • Termen de depunere a lucrărilor: 20 mai 2022;
  • Obiectivele competiţiei: identificarea şi încurajarea elevilor cu aptitudini creatoare, cultivarea talentului creator în rândul elevilor, dezvoltarea spiritului competitiv, valorificarea imaginaţiei şi a viziunilor creatoare.

Condiţii de participare:

  • Eseuri pe tema: „Mesajul meu pentru viitorul localităţii în care trăiesc” sau „Buzăul din vis”;
  • Lucrările vor avea maxim 600 de cuvinte şi vor fi redactate de mâna autorului, în pix sau stilou;
  • Este obligatoriu ca textele să fie originale şi să nu fi fost publicate pe reţele de socializare, în reviste şcolare etc.;
  • Textele nu trebuie însoţite de desene sau poze;
  • Fiecare lucrare va conţine, obligatoriu, în colţul din dreapta sus următoarele date: nume, prenume, vârstă, clasă, şcoală şi numele coordonatorului (profesorului);
  • Criterii de evaluare: corectitudinea exprimării (ortografie, punctuaţie), impactul mesajului transmis, gradul de complexitate al lucrării, creativitatea (limbaj bogat, figurat, imagini artistice), imaginaţia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare